Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii, epub, PDF, Q&A

Scuzați de întârziere, în mod normal trebuia să termin asta la finalul lunii trecute, dar crizele de depresie au fost cumva mai dese și mai dure. Partea pozitivă e că uite, am reușit să scot ceva cât de cât coerent chiar și în aceste condiții.

Mulțumiri celor care au contribuit la proiect, sunt menționați toți la final. Pentru cine vrea să citească deodată avem varianta ePub și PDF. Față de varianta online sunt foarte mici modificări, nimic esențial, plus un after-credits ca-n filme. Pentru cine vrea să citească online, aici e pagina de sumar. Mai jos, Q&A, dacă apar întrebări noi voi răspunde. Pwp.

Are legătură cu aia de dinainte? Da. Mai scrii de-astea? Băi, încerc, idei am, cât despre răsplata în bani, nu mă pot plânge. E cât merit. Ai ceva cu Robu / Timișoara / arădeni / olteni? Deloc, nu mă deranjează niciunul. Se potriveau cumva în poveste. Merg la Timișoara cam de vreo două ori pe an, mi se pare un oraș mișto, mi se pare că Robu l-a modificat în bine. Dar nu stau acolo să am o viziune completă și concretă asupra lucrurilor. Când începe următoarea? Lasă-mă un pic să respir, sper să pot băga primele capitole săptămâna viitoare. Tot cu titluri de-astea de Jules Verne și inspirație de-acolo? Da, sunt un om simplu, îmi plac good old fashion adventures, de la aventurile misiunii Barsac la cele ale lui Indiana Jones.

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (XV)

De la Voineasa la Oașa sunt vreo 70 de kilometri. Mânăstirea a e pe un deal ce se înalță deasupra lacului Oașa, lângă baraj. Inițial era o bisericuță mică de lemn acolo, în timp s-a construit în jurul ei și-o mânăstire și-o biserică mai mare. La intrare în mica biserică de lemn e o toacă și un simbol străvechi, astfel era invocat patriarhul în vechime și dacă băteai pe o anumită frecvență sfntă atunci acesta apărea ca prin minune în biserică să binecuvânteze. Acum toaca aceea e doar de decor. Cum intri, în dreapta, e o icoană cu Sfântul Eftimie cel Mare, dar asta nu e important acum.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (XIV)

-Și-acum, dragi colegi, că am rezolvat aceste probleme, putem continua cu războiul? Că unii dintre noi mai au familii și ar dori să ajungă acasă până la ora 9, propuse generalul Nicolae Cârstea.
-De-acord, vociferară mesenii adunați în jurul mesei rotunde de la Centrul de Comandă.
-Bun, M-14, reia operațiunea te rog.
Nu primi niciun răspuns.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (XIII)

-Păi ce să zic, băi băieți, dacă vreți să fiți considerați oameni, vă urez succes. Nu credeți c-ați putea totuși să vă alegeți alt moment pentru revoluția asta, nu chiar acum când ne atacă habotnicii ăia de rochinezi?
-Nu. Acum pare un moment foarte bun, că sunteți un pic slăbiți. Logic ar fi să declanșăm revoluția acum.
-Nu vă e teamă că or să ne calce ăia în picioare, și pe noi și pe voi?
-Ei nu ne sunt ostili nouă, Cezar, și nici nu au tehnologie cu care să ne oprească. Mai degrabă par preocupați de voi.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (XII)

-Boing!
Capul robotului militar M-14 căzu la podea făcând un sunet hazliu.
-Frate Ilarie, ce faci?
-Iaca, m-am gândit să deșurubez robotul acesta cât așteptăm aici.
-Nu credeam că sunt roboți atât de simpli încât sunt prinși cu șuruburi.
-Poate că nu, dar eu am o șurubelniță cuantică.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (XI)

„Drept aceea nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în Hristos Iisus. Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii, pentru că ceea ce era cu neputinţă Legii – fiind slabă prin trup – a săvârşit Dumnezeu, trimiţând pe Fiul Său întru asemănarea trupului păcatului şi pentru păcat a osândit păcatul în trup, pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblăm după trup, ci după duh”.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (X)

-Și dup-aia Hegemonul a decretat să fie lăsați oamenii ăia în plata Domnului și să abandonăm orașul, că nu mai putea fi salvat. Și cine se uita înapoi urma să fie transformat în stană de sare. Iar legenda spune că 100 de mii de project manageri au pierit atunci sau încă mai sunt în trafic, așteptând la semafor. Și doar cei vrednici s-au retras în munții sacri de-aici.
-E ca legenda cu Baba Dochia dar cu project manageri, întrebă Cosma Damian.
-Exact așa, doar cu toate detaliile schimbate.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (IX)

La intrare în Voineasa, când vii dinspre Brezoi, e o curbă lină și se vede o casă. Pe pajiștea casei e o babă care aproape că merge în patru labe de cât de cocârjată este. Baba aceea străveche a văzut multe lucruri secolele de când viețuiește în zonă, așa că nici n-a tresărit când fulgere de lumină au pocnit chiar în dreptul semnului cu intrare în localitate și doi călugări, o femeie în costum de regină și un polițist timișorean s-au materializat din aer brusc și au căzut în iarbă.
-Da, ho, că nu dau turcii, cârâi baba.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (VIII)

Se-auzea Bach, poate chiar o sonată de-aia în B-minor, Dracu știe. Cert e că se afla într-un fel de catacombă, sunetul reverbera interesant din pereți, părea aproape digerabil. Mai rău decât atât nu putea să fie decât niște Morgenstemning de la Grieg, aia l-ar fi enervat teribil pe Tomescu și l-ar fi făcut să sară din sicriul său plin cu apă.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (VII)

Au ajuns la castel chiar la miezul nopții. Gardul era năpădit de buruieni, poarta de intrare era ruptă într-o parte. O lună plină făcea ca ruina să arate și mai misterios și lugubru și să o pună în adevărata valoare, că expresia castel era o exagerare tipic românească, era practic o vilă mai mare. O lumină pâlpâia în interior.

Read more

Robu Cuceritorul. Stăpânul lumii (VI)

Prin spărtura din cort Cezar vedea soarele apunând peste tărâmul deșertic al Aradului. Se afla într-o oală mare, cu apă călduță, în care un moș cocârjat și pipernicit tot arunca morcovi pe măsură ce-i curăța și-i tăia în cubulețe egale. C-25 stătea nemișcat într-un colț.

Read more

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.