Botezul religios al căpitanului Kathryn Janeway de pe nava spațială Voyager a avut loc în sezonul 3, episodul 7, în timp ce eu îmi făceam un cabanos la tigaie, să am ce pune lângă fasole. După ce s-a perpelit bine și-am pus și-un ou ochi lângă, m-am uitat mai departe, să văd ce se întâmplă.

Janeway e genul ăla de căpitan pus pe treabă, mai puțină democrație, mai multă ordine, mai lejer cu diplomația, mai rapid cu bătaia, o persoană de acțiune, un căpitan de secolul 23-24, de-ăla. Vizitau o planetă, niște temple ceva, și o tipă de la ea din echipaj, Kes, se apropie prea mult de un altar și cade în comă. Janeway zice, gata, trimitem inginerii jos să vedem ce energie e acolo, să găsim antidot, să reparăm treaba. Ăia de pe planetă zic că nu se poate, că ei au separat religia și statul de tot, deci nu se bagă în chestii religioase, popimea e șefă acolo. Și cu popii nu te înțelegi.

Fac ăștia cercetări, găsesc o legendă, cică un rege străvechi a pățit ceva similar, fi-sa a intrat în comă de-asta, dar el a vorbit cu popimea, ăia i-au zis să facă un ritual și să se roage la spiritele ancestrale și după ce l-a făcut, gata, s-a rezolvat problema. Janeway zice că se bagă și ea la ritual ca s-o salveze pe asta, șefii religioși acceptă.

Și se duce asta la Templu, cu aparate de detecție după ea, cu super-tehnologie, cu o dronă în sânge care transmite toate datele spre USS Voyager la cabinetul medical, să facă ăia antidot și convingerea că „orice credință religioasă a fost explicată în cele din urmă de urmă de știință. Iar noi, Federația, suntem doxă de știință, am pregătire și tehnică și psihică pentru așa ceva”. Ghidul de la templu îi zice că n-are nevoie de tricorder și i-l confiscă. Intră într-o antecameră unde mai erau doi moși și-o babă care cică așteptau, Janeway n-are timp să aștepte, ea trebuie să-și salveze omul din echipaj. Și iese pe ușă și se-apucă de muncile grele de ritual, ba se cocoață pe chestii, ba cară pietre, de-astea la care te aștepți la ritualuri religioase. Ghidul îi spune că tot ce face e degeaba, dar ea nu și nu. Ba chiar ajunge să vorbească cu străvechile spirite iar ălea îi spun că răspunsul se afla în ea tot timpul, exact fraza aia.

Se întoarce pe navă, cu sonda biometrică din ea și împreună cu doctorul găsesc un antidot, dau la femeia aia, Kes, hait, pericol, cică nu funcționează. Doctorul îi zice că a făcut toată faza asta cam degeaba. Îi pică fisa lui Janeway, se întoarce la templu, iar în anticameră, iar cu moșii. Care, de fapt, ei erau spiritele ancestrale. Ăștia îi explică „tu ai o problemă, te bazezi doar pe știință și fapte. Problema ta și a civilizației pe care o reprezinți e că după ce terminați cu răspunsurile pe care vi le oferă știința, nu mai aveți nimic de făcut. Și dup-aia veniți pe-aici și vă agitați aiurea”.

Asta nu și nu, că știința e baza, nu bălăriile religioase. Ăștia, spiritele, o iau ușurel. „Uite care-i faza, ai folosit știința, ai făcut antidotul, ce-ai aflat? Că aia moare dacă i-l dai. Neplăcut răspuns, nu? Avem și noi o soluție, doar că n-o să-ți placă, că nu se bazează pe nimic științific. Trebuie doar să crezi că ce-ți spunem noi e adevărat, mergem pe încredere”.

Acuma, știi că din cele mai vechi timpuri ritualul ăla al botezului creștinesc are niște componente destul de sinistre. Practic te duci într-o apă și te dai pe mâna unuia să te bage el cu capul dedesupt. Nu știi dacă ăla nu e un psihopat și nu te ține acolo să mori, frica de moarte prin înec e super-adânc băgată în psihicul nostru și, totuși, te dai pe mâna ăluia. La fel cum dai copilul abia născut pe mâna unuia să-l înece un pic. O mie de lucruri ar putea merge greșit. Științific nu prea avem motivare să facem așa ceva. Dar, după ce iese din apă, după ce tu sau părintele a riscat faza asta, a mers pe încredere, primești și recompensa: „gata boss, acum ești de-al nostru, ai arătat că ai încredere în noi, avem și noi în tine. Nu mai ești singur. Științific vorbind n-avem explicație pentru acest obicei tâmpit, dar practic știi la fel de bine ca noi ce s-a întâmplat. Ai învățat că din când în când trebuie să te bazezi și pe nimic și totul o să fie bine”.

Iar spiritele sacre îi zic ceva de genul. „Trebuie s-o omori pe aia și există riscul să mori și tu. Știu că știința spune să nu faci asta, dar noi recomandăm ca tu s-o iei pe aia și să mai treci odată prin altarul ăla cu ea. Mergi pe încredere”. Și Janeway admite că asta e singura soluție, face faza, se curentează lejer mai să moară, dar femeia în comă își revine. Doctorul spune că a analizat ce s-a întâmplat și, da, există o explicație științifică, ceva câmp biogenic, nanoboți și șmecherii, iar căpitanul rămâne îngândurat și zice „dap, aia e o explicație științifică foarte corectă”.

Și de-aia nu găsești un ateu sută la sută nici măcar în îndepărtatul cuadrant Delta, că ateismul deprimă.