Textul obligatoriu cu Andrei Gheorghe

Cu ceva timp înainte să, vorba aia penibilă a lui Exarhu, caute un microfon mai bun, m-am certat cu ăsta. Mă enervau niște lucuri, gen figurile alea cu imigranți, că ia el doi în casă, trăznăile lui pe pipăite cu româna scrisă în chirilică și alte chestii.

Dar, pe de altă parte, că eu nu l-am ascutat la ProFm că am locuit la oraș până să vin la București, n-am povești frumoase despre cât de mult mi-a plăcut acu’ două decenii când avea emisiune la radio. Tot pe principiul ăsta, simpatic cum afonii au aruncat deja pe piața aia cu „cea mai bună voce de radio”, într-o țară în care, în același timp, exista un Paul Grigoriu care era cu două clase peste la voce și cu 45000 de clase peste la audiență. Google it.

Am cunoscut mai mult mitul Andrei Gheorghe vedeta, am trăit cu el, am presupus ani buni că este exact ceea ce se spune despre el, mai ales de bine. N-am fost fiu de nomeclaturist ca Mirciulică să fiu deranjat că ăla a fumat un gigi cu prietenii, trebuie să fii extrem de jigodie să fii deranjat de așa ceva.

Tot așa, de la distanță, am văzut ieri următoarele chestii jenante:

– Un radio care trebuia să-i onoreze niște facturi i-a băgat și el niște omagiu, că ăla e mai gratis decât plata facturilor.
– Un radio care l-a dat afară pentru că voia să pună Queen nu borhot de-ăsta finanțat cu parandărăt cu casa de discuri / UCMR-ADA să trăiască „artiștii”, știți voi, muzica pop românească, a dat ultima lui emisiune 13-14.
– Celălat trust unde a lucrat a băgat un necrolog în care a pus o poză dintr-un articol de-al meu de pe TNR, și pentru că ăla e un trust de ciorditori de la patron până la ultimul Buzdugan, au ignorat sursa, drept urmare au pus poza unui actor american.

De-aproape însă, o imensă pagubă pentru mine și oamenii ca mine care încă mai cred în niște căcaturi. Povestea e simplă și poate o știți:

Acu’ vreo câțiva ani s-a făcut o glumă pe TNR despre Răduleasca. Țața s-a enervat și a promis că ne dă în judecată. Să vă spun ce se întâmplă în astfel de cazuri: publicul așteaptă cu înfrigurare ca aia să ne dea în judecată. Serios, stăteau și așteptau „hei, când vă dă aia în judecată”. Nu fanii, ăilalți, restul care-s deranjați că în România încă poți să spui orice prostie și să fii considerat prost, nu infractor. Mare diferență între ăstea două. Una presupune că ești om liber, libertatea cică e importantă, e ceva convenție între statele lumii pe tema asta.

Jumătate din ăia care așteptau omorul asta sunt șobolani de presă. Am tot vorbit de vreo câțiva care aplaudă poliția cuvintelor, nu mă mai repet. Nasol când te amenință cineva cu procesul, știți de ce? România e singura țară unde nu există un ONG de apărare a libertății de expresie. Serios, Active Watch e ceva ce se pretinde așa, n-are nicio treabă cu de-astea. Aici încă se mai câștigă dreptul la libertate de expresie în tribunale, că Constituția știm ce e, ceva cu care ne ștergem toți la cur, de la parlamentari până la dobitocul de pe stradă care zice că ăia sunt de vină, ăia fiind cumva parașutați aici de OZN-uri, nefiind tot noi.

În fine, ce s-o mai lungesc, în momentul ăla vine Andrei Gheorghe din întuneric, încă un brand redutabil, și dă declarație publică, pe Facebook, ceva de genul „Mihaela, Times New Roman, e de bine. Eu m’aș bucura să mă ia la dume.) Și, în general, la toată lumea: mai chill, mai relax, mai raslabon”. Și treaba s-a detensioant, țaței i-a trecut, poporul răzbunător a rămas cu buzele umflate, tralalala.

Iar cu plecarea lui Andrei Gheorghe a dispărut și unul din ultimii oameni care mai vedea, în tot haosul și furia zilnică, un fel de Românie posibilă mai bună, de-aia în care putem fi și noi mai relaxați, mai neagitați. Yep, heităru ăla. Și alți oameni care l-au cunoscut au și ei zeci, poate sute de exemple și povești de genul ăsta. Și e nașpa, băi băieți, e nașpa momentul ăsta.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

4 thoughts on “Textul obligatoriu cu Andrei Gheorghe

  1. Johnny

    ăsta era omul, te trezeai că spune așa, din principiu, lucruri care nu-l ajutau, și / sau în unele cazuri îi dăunau. Nu vezi mulți românache să facă asta

    Reply
  2. paul

    De curiozitate, care’s alea doua radiouri mentionate (cu facturile si cu emisiunea)?

    Reply
  3. Emil C

    Era antisocial, degeaba sint atitea panegirice prin presa “buna”… Nu degeaba a disparut usurel. Acum, despre morti numai de bine, dar sa nu exageram.
    Cred ca daca glumeati in TNR despre el si nu-i placea gluma (aveti destule glume slabe si unele chiar proaste de-a binelea) venea si va batea.

    Reply
  4. becks

    Momentul ala in care iti dai seama ca esti batran fiindca nu trebuie sa googlesti Paul Grigoriu 🙁

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *