Bănuiesc că ai observat că este la modă „mindfulness”, fiind intens promovat de oameni de la care te aștepți la cât mai puțin „mindfulness”. Bine, ce-i asta? E o tehnică venită din Asia, de pe la budiști și alții asemenea, care presupune să fii atent la ceea ce faci acum, în prezent, și să te gândești mai puțin la viitor. Teoretic, procedeul ajută la depresie, anxietate și alte probleme la cap.

Practic, n-ar trebui să băgăm în seamă chestii din Asia, că ei au tehnicile astea de mii de ani și nu i-au ajutat la nimic. Sunt mai mulți flămânzi, sclavi și nefericiți decât în tot restul lumii la un loc. Doar că ideile de bază se regăsesc și în filosofiile și religiile occidentale, ălea de succes, într-o altă prezentare. Creștinii au obiceiul rugăciunii, care e o formă de meditație activă învelită ca o șaormă în ritual. Stai și „discuți” cu Dumnezeu, tu-i spui ce vrei, ăla nu zice nimic, dar făcând exercițiul ăsta îți clarifici niște idei în cap. Când ceri „Doamne dă-mi putere să trec peste chestia asta” e ca și cum ai fi la psiholog, explici pe cât de clar poți unui concept imaginar ce problemă ai, ce detalii, ce obstacole și făcând asta găsești singur răspunsul, conștient sau nu.

Ce e important de știut la „mindfulness” este să nu o iei foarte în serios, să nu practici asta foarte bine, trebuie să rămâi la nivelul Andreei Raicu, așa, superficial. De exemplu, știu o tipă implicată în de-astea, femeia are un IQ de 80, maxim, și cel puțin masterat în psihologie. Jonglează zilnic cu tot felul de concepte de-astea puternice și mimează că practică atenția. Am urmărit-o cu atenție, în prezent, așa cum recomandă specialiștii, cum i s-a spus, în trei cazuri separate, cum să facă un procedeu corect și am observat cum, de fiecare dată, n-a fost atentă deloc și n-a reținut nimic. Dar a făcut toate gesturile care dădeau de înțeles că ar pricepe și ar fi atentă: s-a uitat în ochii interlocutorului, a dat aprobator din cap, a gesticulat cu mâinile în semn de deschidere, știi despre ce vorbesc, trucuri din cărțile lui Allan Pease. Dar n-a reținut nimic, de-aia i s-a și explicat de trei ori același lucru.

Ok, și de ce te-ai comporta așa? Petnru că e o alternativă bună la atenția reală la prezent, că introspecția, mindfulness-ul, meditația etc toate, practicate serios, duc la același rezultat. Vei descoperi că ești un monstru, o lichea, un animal uluitor de prost, care n-ai făcut altceva decât să irosești mare parte din viață. Cea mai cutremurătoare chestie e aia cu prostia, nimeni nu vrea să afle că e prost, cel puțin nu prin rândurile celor pasionați de de-astea. Dacă ești prost, prost real, și dacă analizezi treaba cu atenție, vei descoperi că ai reacționat ca un prost la anumite lucruri, te-ai comportat prostește în anumite situații, ai făcut mult rău din prostie de-aia meschină, de primitiv, și tot așa. Nu vrei să afli că ești prost, este extrem de dureros, eu am aflat că sunt uluitor de prost abia la 38 de ani. Mamă, știi cum a fost? Ca și cum ai fi fost ars pe rug doar parțial, adică nici n-ai murit, te cam doare totul, abia poți să respiri și nici nu te poți mișca, că ești încă legat de stâlpul ăla. Știu, sunt prost și la metafore.

Acuma, e ușor de verificat cine practică și cine nu mindfulness cu adevărat. Ăia care o fac la modul serios au un fel de rușine. Pornește de la a nu folosi liftul de la metrou când ești sănătos tun și se termină la înțelegerea profundă că ești ultra-responsabil pentru ceea ce faci în lume și 90% din neplăcerile tale sunt din vina ta.

Uite un exercițiu: cred că, de-a lungul vieții, am aruncat cel puțin 1000 de chiștoace aiurea din diverse motive superficiale, motivul real fiind că eram leneș. N-o mai fac acum, dar am făcut-o. Ăsta e doar unul din miile de obiceiuri proaste pe care probabil le am. De-aia mi-e greu să comentez pe teama amărâtului care a aruncat un chiștoc lângă metrou și-a luat o amendă de 2000 de lei, că mi-e un pic rușine. Poate omul a circulat prin lume văzând câțiva ca mine de câteva zeci de ori făcând același lucru și l-a făcut și el fără să se gândească. Dacă aș fi fost altfel de om, mult mai conștient, mult mai mindfull, poate ăla ar fi fost mai bogat cu 2000 de lei. De-aia nu e ok să fii atent la ce faci, afli lucruri nasoale despre tine.

Dar pentru socializare, să ai ceva de vorbit la o bere, să dai gargară, e bun și-un curs de-ăla, eventual și o conferință ținută de un construct de tip Seth Godină, doar că e „mindfulness”.

Featured photo by Lesly Juarez on Unsplash