Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Reductio ad Prunarium

În loc să umplem programa școlară cu tot felul de tâmpenii, de la religie la matematici avansate, poate ar fi cazul ca în clasa a 9-a, când oricărui român i-au crescut flocii, să i se predea niște principii de bază despre cum ar trebui să se comporte în societate. Unul din aceste principii se numește Reductio ad Prunarium și funcionează în felul următor:

Bă, tu știi că noi am trimis un om în Cosmos? Tu înțelegi ce rară e această onoare? Înțelegi că poporul ăsta a trimis un om în Cosmos? Bun, și-atunci de ce asculți manele / nu vrei să-ți vaccinezi copilul / faci sex fără prezervativ / crezi tu că instalația electrică din maternitatea Giulești se poate repara cu o sârmă?

dumitru-prunariu-in-cosmos Foto: Român în Cosmos servind masa / sursa

E ca în jocurile ălea pe calculator, când ai atins nivelul de civilizație de mers în cosmos, nu mai ai cum să pierzi.

Principiul ăsta se poate aplica și extinde la orice și înseamnă că nu ar trebui să găsim scuze pentru orice „meah, e greu, nu se poate, așa suntem noi românii”. Mori în aer! Nu suntem așa. E-adevărat că e plin de idioți iresponsabili, dar asta numai pentru că nu au fost educați cum trebuie.

Să exemplificăm cu fostul ministru de externe Titus Corlățean. Sunt convins că în trei sferturi din deciziile luate în consiliul de miniștri de externe al UE nu era lăsat să voteze pentru că nimeni nu-l credea că e ministru, el arătând mai degrabă a zugrav.

asemanarea e izbitoare

asemanarea e izbitoare

– Bă, ce cauți aici?
– Păi sunt ministrul de Externe al României
– Bă, ne lași? Țara aia nu l-a dat pe Nicolae Titulescu, unul din președinții Ligii Națiunilor?
– Ba da.
– Și ce, între timp vrei să ne spui că au uitat românii gazele deschise și s-au prostit toți, până la ultimul, de te-au trimis pe tine aici? Meri și ia țigări și nu mai comenta.

Se poate face pe orice domeniu chestia asta:

– Nu vă supărați, de la dumneavoastră din țară e ăla, Paulescu, tipul cu insulina?
– Da.
– Și-atunci de ce căcat, pentru numele lui Iisus Țestos, aveți spitalele ălea?

Sau…

– Hei, știai că Henri Coandă, ăla cu  motorul cu reacție, e din România?
– Da.
– Și-atunci cum îți permiți să spui că Dacia 1300 e o mașină ok?

Sau…

– Nu vă supărați, sunteți din Moinești?
– Cam da.
– Exact ca Tristan Tzara, tipul care a inventat un nou curent literar?
– Da.
– Și de ce arată orașul ca pe vremea lui, vreți să vă răzbunați?

Sau…

– Domnule Oprescu, știați că în România s-a născut și a lucrat Constantin Brâncuși, unul din cei mai mari sculptori ai lumii?
– Da.
– Și-atunci de ce ați pus statuia aia cu Traian cu un câine în brațe. Sunteți cumva bolnav mintal?

Și tot așa, exemplele ar putea continua la nesfârșit. Ca concluzie, nu, nu mai există scuze. Poate, dacă am fi avut educația asta n-am fi avut parte de madame de-alea, ca ambasadoarea noastră la ONU, Maria Ciobanu, care spunea că muierile din România, deși au studii superioare, „nu au aptitudinile necesare pentru a participa la viața politică dură”. Da pisi, s-a văzut pe tine, au șters ăia pe jos când au văzut ce tută ești. Dar nu sunt toate așa. Nu toți suntem așa.

Share links: |

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.