Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Nu-i nevoie de super-eroi

Bruno Heller e tipul care face Gotham, e showrunner acolo, adică șefu’. Despre Gotham am mai scris, mi se pare cea mai tare ecranizare din benzi desenate de până acum. Omul a făcut și Rome (HBO) dacă mai ține cineva minte. Ideea în Gotham e că este povestea orașului de dinainte de Batman, dar nu vei auzi acest nume, sau Joker, cică nu permit producătorii. Că ar fi o înțelegere că Batman trebuie păstrat pentru marele ecran, nu pentru TV, dar astea sunt doar zvonuri. Ce știu sigur, că l-am ascultat pe om, e că el nu vrea Batman sau Joker.

„To me, heroes are more interesting than superheroes because the difference is superheroes do the impossible and drama is really about the physically possible. This is about people and people trying to overcome real problems versus trying to learn how to fly”, zice Heller. Și știi cum e, am simțit asta, în toate filmele cu super-eroi, că nu e nicio miză acolo, știi cum se va termina, că știi că super-eroul îl va bate pe negativ, și-atunci singura chestie vag interesantă este cum.

Problema e că atunci când ai un „super” ești dispus să accepți orice magie din partea ăluia pentru a rezolva problema, iar dacă rezolvă problema magic, meh, nu empatizezi. Este problema super-eroului Rey din ultimele episoade Star Wars, dacă e nevoie știe să facă orice, să bată cu sabia laser, să manipuleze oameni cu Forța, să conducă nave spațiale, să vorbească limba roboților, de toate. Și-atunci n-are, în mod real, un obstacol de doborât, doar are de așteptat până îi cere scenariul să știe ceva ieșit din comun și știe. Doar stă în cadru cu gura deschisă, transpirată, așteptând să se termine treaba.

Eroul, în schimb, este cel care rezolvă situația cu ce are la îndemână în limitele universului respectiv. De-aia Ripley din Aliens e un erou, că motolește alienul cu robotul ăla industrial pe care oricum îl aveau acolo. Nu descoperă pe parcurs că știe și karate. De-aia Ghostbusters-ul vechi funcționează, că ăia rezolvă problemele cu ce știau ei până atunci, și cel nou nu, că brusc niște personaje care abia știau să folosească instrumentele acu’ cinci minute fac flick-flak-uri. The Dark Knight e mișto ca film, că până aproape de final trăiești cu impresia că Batman, oricât de tehnologizat și ninja ar fi nu poate să-l bată pe dementul de Joker. De-aia e și dezamăgitoare soluția oferită, de tip Deus-Ex, că face sonar din toate mobilele din oraș, du-te măăăă. De-aia se și adaugă numeroase sacrificii ale personajelor, că altfel n-ai cum, trebuie să plătești pentru intervenția „divină”, Nolan a simțit că a greșit acolo și a încercat să-i facă pe toți să plătească la final.

Game of Thrones funcționează de atâta timp că este realist, cel puțin în propriul lui univers. Nu există super-eroi, doar eroi, „drama” apare când oameni care încearcă să rezolve problema cu instrumentele aflate la îndemână în acel univers. Când apar chestii forțate, gen învierea lui Jon Snow, lumea e un pic dezamăgită. R. R. Martin știe asta, după capul lui l-ar fi lăsat mort, tocmai asta e ideea. A existat o sămânță undeva, că va plăti pentru reînviere, că trebuie să existe consecințe, dar s-a pierdut pe parcurs. Toată seria Marvel e spectaculoasă, până te uiți la ea din nou și-ți dai seama că nu contează nimic, nu sunt consecințe. Gagica lui Iron Man era la un moment dat un personaj de lavă, a dispărut ideea asta și ce contează dacă apare din nou, nu-i așa că e invulnerabilă. Who cares?

Cea mai proastă carte din universul Dune este ultima, spoiler, toți învie, sunt clonați până la ultimul, până la Paul și Chani. Ceea ce înseamnă că tot ce-au făcut în ultimii 4000 de ani a fost inutil. Următorul Avengers va fi teribil de emoționant, doar că nu, că știm că toți ăia care au fost pulverizați vor reveni cumva, că mai au niște filme de făcut. Așa că va fi un ciumbalamba magic, poate super-eroul Captain Marvel, poate quantum, poate ceva, ce va face absolut tot ce s-a întâmplat înainte inutil. Și nu aduc nimic în plus util dacă soluția lor e de tip Deus ex Machina, și de obicei este, pentru că nu ai cum să faci altfel.

Star Wars a fost mișto până în ultimele 10 minute din Imperiul Contraatacă, pentru că omul de-acolo nu era super-erou. Era doar un țăran (moisture farmer) cu niște skill-uri. Dup-aia a devenit super-telepat, super-ninja, jumătate cyborg și prieten cu ewokii. Și de-acolo s-a dus totul pe gârlă.

Share links: |

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.