Cartierul General

Ce s-a întâmplat în episodul de-aseară de la Chefi la Cuțite #3

Încurajat de amenințările cu tribunalul din urma ultimelor texte (primul, al doilea), pentru că dacă are ceva poporul care s-a dus să facă exhibiționism la TV, are demnitate, m-am uitat și ieri seară la Chefi la Cuțite și am descoperit o dramă ascunsă ce are loc în comunele din țara noastră. Dacă mai apar oameni demni și rapizi în gândire ca tura trecută nu-i bai, citiți disclaimerul de la final, dacă rezistați să citiți atât de multe litere. Disclaimer e un fel de lămurire, demnitarilor.

Pentru început, n-am prins emisiunea de la început, am prins doar de la momentul când pe ecran a apărut o băbuță ce părea contemporană cu Liviu Rebreanu și e posibil să fi fost inspirația pentru unul din personajele sale. Vârstnica nu era o bătrânică de oraș ci una autentică, de țară, cu basma, din comuna Șopârlița, chestie ce va deveni importantă pe parcurs. Asta pentru că, tot în episodul ăsta l-am văzut și pe primarul comunei, venit și el la Chefi la Cuțite și mi-am dat seama de o treabă foarte serioasă.

Mi s-au mai arătat concurenți pe care nu i-am văzut până acum. De exemplu era un tip într-un fel de costum popular care avea o pălărie cu un dreamcatcher pe cap. Omul probabil voia să prezinte o tradiție, un loc din țara asta, clar că lucrurile sunt extrem de interesante în locul de unde e dacă are un astfel de țucal pe cap, ornamentat cu tot felul de briliante de plastic multicolor. Cred că Paștele la ei e mai tare decât Carnavalul de la Rio. (Mi se spune din regia de emisie că omul este tot din Șopârlița!)Am mai văzut un tip care părea să fi venit, după aspectul general, direct din secolul XIX, sunt convins că a semnat proclamația de la Islaz sau măcar a dus-o la notar. Plus doi chefi care arătau la fel, ziceai că-s gemeni, doar pe pe unul îl chema Manole și pe celălalt Samir. Sau Sammy.

Revenind la oamenii din Șopârlița mi-am pus în plan să vizitez acel loc dacă și primarul și o băbuță oarecare din comună sunt în competiție. Mâncarea trebuie să fie bestială în Șopârlița. Dup-aia mi-am dat seama că nu ar trebui să mă arunc, evident că oamenii de acolo sunt victimele unui blestem străvechi. Fără îndoială că este vorba de un balaur care terorizează locuitorii satului de veacuri întregi și cere, anual, o fecioară drept sacrificiu altfel îi lichidează. În zilele noastre mai greu cu virginele, așa că a promis că-i lasă în pace dacă îi dau 50.000 de euro. De unde mamă atâția bani, comuna e în Oltenia, cea mai săracă zonă din Europa conform Eurostat (țeapă, moldovenilor, v-au luat oltenii). S-o fi dus primarul la Guvern, la ministere, ăia au spart deja banii, că e PSD-ul la putere de ani buni, „lasă-ne dom’ primar, de unde bani de balaur, nu vezi că n-avem autostrăzi?”. Așa că oamenii din sat au ales pe cei mai buni fii ai obștei să se ducă în lume să facă rost de bani. Din echipă, cam ca în Fellowship of the Rings, făceau parte mai mulți flăcăi, plus primarul, plus băbuța care bănuiesc că era pe post de Gandalf având în vedere senectutea sa. Pe parcurs, că așa-s aventurile, au mai murit, s-au mai pierdut și, cum n-au reușit să scoată bani de la ministere, au zis să încerce la emisiunea culinară, poate așa vor lua premiul cel mare și aduna suficienți bani să biruie balaurul.

Deja aveam emoții când îi vedeam pe cei trei chefi evaluând mâncarea. „Băăă, nu-l dați afară pe primar, că-i mâncă balaurul toți consătenii, paștele mamii voastre, termină chef Flooriiiin, vrei să ai pe conștiință un sat întreg?”. Etimologia locului confirmă teoria mea, șopârla e un fel de balaur în miniatură, șopârlița, o mini-șopârlă. Asta nu înseamnă că e mică în realitate, ar putea fi un simplu vasilisc și tot e periculos.

Am știut că situația e periculoasă când i-au pus pe concurenți să facă amestecătură de bruschete și salată și le-au pus și portocală și grapefruit printre ingrediente, ca o capcană. Zic, aoleu, săraca bunicuță, o dau ăștia afară dar n-am putut să fiu atent și emoționat prea mult timp că am văzut pe un tip care semăna cu Danny Trejo plus un țigan foarte simpatic ce zicea că e florar. Machete n-a trecut mai departe, dar țiganul simpatic, da. Eu țin cu el.

Între timp, la evaluare, chefii trebuie să guste din 360 de salate ceea ce pune o problemă, bănuiesc că producătorii s-au apucat să scoată un grătar în curte pentru Scărlătescu, după 360 de salate i se face o foame monstru omului, să bage și câteva fripturi să se întremeze. Revenind la eroii din Șopârlița, eram cu sufletul la gură, ce-o fi făcut băbuța salată cu gref și portocale, văzusem deja că mulți au dat greș răzând coajă în salată. Dar, victorie, slăvit să fie Sammael, băbuța a reacționat corect și a făcut o salată de fructe din alea două, ceva cinstit, ceea ce i-a asigurat trecerea în etapa următoare. Ba, mai mult, și primarul a trecut mai departe, deci satul are o șansă. Cetățeni ai Șopârliței, vă țin pumnii!

Era printre concurenți și unul care se dă urmașul lui Bazilescu, ăla cu parcul Bazilescu, dar n-a trecut mai departe, a trecut în schimb o pensionară cinstită din Arad care venise cu o fiică foarte emotivă. Pensionara era ok, presupun că a fost chiar soția lui Bazilescu, boierul cu parcul Bazilescu. Din păcate a trecut și fi-sa extrem de emotivă care credea că maică-sa nu face față la așa ceva. Auzi, tupeu! Pensionara a fost ok, spre spărarea unora care n-au trecut.

În pauza publicitară m-am tot uitat la promo-uri Antena 1 și am observat că în zilele noastre mai toate emisiunile au un chel în distribuție. Cea mai tare este, evident, iUmor, care are doi chei. Între timp Jamal și Chelu, din episodul trecut, se pozau împreună pe Facebook și râdeau de mine că am o poză cu o pisică în brațe, deci asta ar fi gagica mea. E motan, năzdrăvanilor! Pe Jamal îl cheamă, de fapt, Vasile Puiu Gabriel, a ținut neapărat să-mi spună asta. Amândoi au trecut mai departe, îmi place mai mult de Jamal, Chelul e prea emotiv.

În linia cheliei, Bergenbier are o reclamă cu fotbalul, ceva, cu Stelea (chel), Gabi Balint, fotbalistul meu preferat (tot chel) și un chel din popor. Acești oameni se bucură și beau bere și, presupun, fac schimb de experiență despre cum să ai chelie și ce alifie folosești. Chiar în ultimul cadru din reclamă, când cei trei chei se bucură într-o mulțime, mai apare, în cadru, un al patrulea chel. Reclamă în 4K, cum ar spune colegul Ionuț care v-a oferit această glumiță.

Printre concurenți e și o femeie care vorbește cu accent de-ăla fake ardelenesc, care e, de fapt, accent de Sibiu, din motive care-mi scapă sibienii dorind să dovedească cumva că sunt super-ardeleni. Femeia n-a venit acolo pentru mâncare, sunt convins de asta, a venit pentru un job la TV. E a doua oară când e în concurs, parcă am mai văzut-o și sezonul trecut. Ce vreau eu să zic, băi, oameni producători de la Antene, Mona Segal, ce faci bre, dă-i ăsteia un job, fă o emisiune o chestie, să scăpăm de ea.

Așa ne putem concentra cu toții pe salvarea Șopârliței, comuna gastronomică numărul 1 în România.

Primarul din Soparlita explicand din ce parte vine balaurul noaptea sa rapeasca fecioarele din sat.


Disclaimer: Din cauza audienței excesive pe care o are această emisiune, relatările ăstea sunt citite și de oameni neobișnuiți cu genul ăsta de abordare. Vreau să-i liniștesc și să le spun că ce scriu eu aici nu are legătură cu ce se întâmplă în emisiune, s-ar putea să nici să nu mă uit la ea. Mai mult, s-ar putea ca tot ce scriu aici să fie o minciună. Să vă dau un exemplu, adidașii ăia de la Decathlon n-au costat 40 de lei, ci 35, că i-am luat la pomoție.

A doua chestie: n-am niciun contract de PR cu emisiunea respectivă, se uită gagică-mea la ea, eu îl știu doar pe Chef Florin de care am scris de vreo câteva ori că e nebun. Educația mea în materie de experimente culinare s-a terminat când am învățat să deschid aragazul. Dacă, prin absurd, și satul meu ar fi atacat de un balaur necruțător și va trebui să mă duc la emisiune, aș vrea să fiu în echipă la chef Bontea, pe care nu-l cunosc, dar pare serios.