Ovidiu Eftimie

Cartierul General

„Green roof” ar fi o soluție pentru poluarea urbană

Că mă întrebam zilele trecute de ce-i doare în fund pe români de poluare, și pe bucureșteni în special, că ei sunt cea mai rea specie de români, m-a contactat un tip care mi-a povestit de o variantă simplă de ridicare ridicare a calității aerului și nu numai.

Ideea e „green roof”, adică acoperișuri de bloc „acoperite” cu un strat de pământ și verdeață. E ceea ce a încercat Firea când a pus niște verdeață pe acoperișul unor stații de tramvai, doar că aia a fost o prostie din punct de vedere tehnic și practic și s-a uscat în câteva săptămâni. Pe de altă parte, în cazul blocurilor vorbim de o suprafață mult mai mare. Recensământul din 1992 vorbea de 109.194 de blocuri, dacă luăm o suprafață minimă de 300 de mp pentru fiecare bloc, avem cam 3275 de hectare de terase. Care ar putea fi acoperite toate cu verdeață.

Chestia asta ar avea multiple avantaje, am compilat din ce mi-a zis omul câteva:

Temperatura ambientală

Climate Impact Lab a făcut un studiu pentru New York Times apropo de încălzirea asta, se pot verifica și orașe din România. În 1980 în București au fost 9 zile cu temperaturi peste 32 de grade, în 2017 au fost 29 de zile. Uite aici un link. Studiile din Germania au demonstrat că în cele mai fierbinţi zile de vară când temperatura aerului se ridică la 35 grade temperatura substratului de sub vegetaţie niciodată nu depăşeşte 25 grade. Asta pentru că vegetația are un albedou mai ridicat decât smoala, deci reflectă razele solare, plus efectul de umbrire, plus umiditatea. La suprafața stratului am avea 35 de grade, fără el avem 80 de grade. Că tot vorbeam de Germania, ăia montează 10 milioane de metri pătrați pe an. Și nu degeaba, UE dă fonduri pentru așa ceva.

Aer mai curat

Dacă punem niște buruieni de tip „sedum”, un metru pătrat de de-astea însemnă cam 2,4 mp de suprafață de frunze utilă. Dar poate ajunge și la 100 de mp de suprafață desfășurată de frunziș. Mai puțin CO2 în atmosferă, că noi încă ne închinăm la diesel pe-aici. Și-apropo de-asta, genul ăsta de acoperișuri ar capta și microparticulele, ălea care contribuie consistent la cancerele de plămâni, de-aia sunt mai întâlnite la oraș și bunicul de la țară a fumat până la 150 de ani și n-a avut nici pe dracu. Institutul de Sănătate Publică și de Mediu din Olanda a calculat că, anual, numărul de decese premature cauzate de expunerea pe termen scurt la microparticule, ajunge la 18.000. Elementele din natură rețin microparticulele, care apoi nu curg în sistemele de canalizare împreună cu apa pluvială ci sunt filtrate, reținute în substrat. Acoperișul verde extensiv poate capta aprox. 1,5 kg pe hectar. Acesta corespunde capacității de captare a unui copac adult.

Mai puține bălți și apă mai curată

Altă chestie mișto e că acest strat ar reține apa de ploaie. Bucureștiul e ca orice alt sat din Regat, ploaie=inundație, sistemul de canalizare nu mai face față de multișor iar primarii au betonat la sânge mai tot. O parte din ea ar putea rămâne în pământ, mai ales în zilele mai calde și apoi s-ar evapora. Plus că stratul ăla ajută și la filtrarea apei, cât de cât. Stația de epurare de la Glina are nevoie de o investiție de aproape 2 miliarde de lei și primarul Gabriela Firea a zis că o face, șansele de realizare fiind la fel de mari ca și la celelalte proiecte anunțate de doamna primar. Studiul realizat de Kohler&Schmidt (1990), arată că 95% din cantitatea de plumb, cupru și sulfat de cadmiu și 19% din zinc ce ajunge pe acoperiș cu apa pluvială, rămâne în substrat.

Mai puțin zgomot

Acoperișul verde poate reduce zgomotul perceput cu până la 8 db. Pare puțin, dar pentru oameni, reducerea cu 10 db a nivelului sonor înseamnă cu 50% mai puțin zgomot. Izolarea fonică depinde de grosimea sistemului de acoperiș verde și gradul de îmbibare cu apă a substratului. Cu cît este mai gros, izolarea este cu atât mai eficace. În 2004, Dunnett&Kingsbury au măsurat reducerea cu 5db a zgomotului din vecinătatea aeroportului din Frankfurt am Main, după instalarea unui acoperiș verde de 10 cm grosime. Prof. Dr. Gernot Minke de la Universitatea Kassel în alt studiu a arătat că 12 cm de substrat umed poate reduce zgomotul cu 40 db. iar cea de 20 cm cu cca 46 db.

Mai puține radiații de la antene GSM

Tot studiile efectuate de Gernot Minke  au dovedit că acoperișurile verzi reduc efectele radiațiilor electromagnetice. Astfel un acoperiș verde format dintr-un strat de termoizolație de 20 cm, strat de drenaj, un substrat gros de 16 cm și vegetație extensivă formată din plante erbacee reduce radiațiile din intervalul de 2 Gigahertz (în care operează majoritatea rețelelor mobile de telecomunicații) cu 24 de decibeli ceea ce reprezintă o reducere de cca 99%. Dacă aceasta este completată cu dale de gazon groase de 20 cm efectul de reducere al radiațiilor electromagnetice este de 99,9999 %.   

Mai mișto și ieftin de stat la bloc

Pentru că temperatura nu mai oscilează așa puternic între vara-iarnă nu se strică așa de des izolația, deci mai puține cheltuieli cu întreținerea. Pentru că e loc verde pe bloc (mai pui și niște balustrade, ceva) poți să faci un mic parc, sau loc pentru toți vecinii ăia care-și doresc o grădiniță unde să cultive gogonele, castraveți și mai știu eu ce. Știu că poate pare penibil dar dacă reușești să scoți pensionarii din fața televizorului și să-i duci în grădină, tot e ceva. Altfel, dacă lași vegetația în pace apare și fauna, chestie utilă într-un ecosistem, toată lumea ar putea avea pe bloc o deltă Văcărești. Și loc de plajă, de ce nu, și de făcut un grătar, de ce nu?

S-ar putea face așa ceva în București? But of course, s-a și făcut deja, uite, pe niște blocuri din Aviatorilor Aviației. Iar dacă gargaragii din administrație vor să o dea înainte cu Smart City să aplaude cimpanzeii, pot să monteze pe fiecare acoperiș și un încărcător USB și un modem TP-Link de-ăla de 40 de lei, să creadă proletariatul că e tehnologie super-futuristă băgată în toată afacerea asta.

A, și tipul care mi-a povestit toate astea era atât de pasionat de idee încât nici măcar nu mi-a zis numele ONG-ului, aparent îi pasă mai mult de idee decât de glorie. Dar i-am găsit pe Google.

12 Comments

  1. obnoxious

    Aviatiei, domne, Aviatorilor e pentru bogati

  2. Rilache

    […]m-a contactat un tip care mi-a povestit de o variantă simplă de ridicare ridicare a calității aerului și nu numai.

    Presupunând că tipul verifică și citește comentariile, am și eu o recomandare s-o vadă și acesta: fitoplancton.

    Vrem aer curat care să ne ajungă în plămâni? Fitoplancton.

    Acoperișurile verzi sunt o ideea foarte proastă pentur noi și spun de ce:

    1. Locatarii sunt, îndreptățiți pentru viețiloe lor, pe cont propriu & este foarte bine să fie așa. Mai găsești câte un bloc care să aibă plante dar asta se datorează turnătorilor și sectoriștilor pensionați care le udă.

    În blocul unde stau doi colegi de serviciu, sunt două etaje care sunt pline de ghivece, cu plante și flori. Ăstea sunt udate și „hrănite” de pensionari. Colegii nu au timp și nici nu și-au pus vreodată problema să aibă grijă (așa, din propria inițiativă) să ude plantele. Nu e vina lor fiindcă sunt oameni ocupați și au alte probleme pe cap.
    Mai sunt și alți oameni care lucrează și nu sunt suspectați că duc grija acelor plante, dacă sunt udate, îngrijite.

    2. Dacă nu pe etaje, atunci în locuințele oamenilor, mai găsești câte-o plantă sau floare sau legume care sunt îngrijite. Din asta rezultă clar că oamenii au deja cu ce să-și ocupe timpul pe partea verdeții.

    3. Administratorii sau „șefii” pe bloc țin încuiat „beciul” blocurilor. Nu știu de ce dar locurile de subsol ale blocurilor, în general, sunt folosite de cei care au treabă pe bloc și nimeni altcineva nu poate să-și pună acolo lucruri sau biciclete sau mai știu eu.

    4. În viața asta și risc să fac pariu cu oricine care a trăit în apartamente sau garsoniere în viața asta, sau dacă cunosc rude care trăiesc în oraș în blocuri, nu li s-a dat vreodată prin minte să „iasă” pe acoperiș pentru o țigară.
    Noi purtăm o oarecare atenție în privința acoperișurilor (adică, ieșirile sunt închise cu lacăt sau inaccesibile) ca să prevenească potențiale sinucideri. Am văzut la viața asta destule știri în care oameni disperați făceau zgomot că se vor arunca să se sinucidă, iar mass-media făcea reclamă la d-ăstea. Eh, cum oprești senzaționalul? Oprești căile prin care ăștia vor să se facă vedete pentru câteva zile sau săptămâni.

    Cine n-a întâlnit în viața asta „actori” (nu de teatru sau filme sau seriale; actori de un anumit nărav) habar nu știe pe ce planetă și țară se află: https://www.youtube.com/watch?v=StBfBc1DqYw

    5. Sunt blocuri unde vecinii, pur și simplu, nu se înțeleg cum să facă cu plata taxelor și impozitelor (gunoi, încălzire, izolare termică, schimbarea țevilor etc) și abia reușesc să facă de acord cum să facă cu curățenia în blocuri.

    Cum, Doamne iartă-mă, după ce că nici nu se înțeleg deloc, să ajungi să-i convingi cu acoperișuri verzi?!? Cine n-a avut vreodată grijă de o grădină (nu mai spun de o plantă în ghivece, care e „easy mode”) habar n-are ce înseamnă ce responsabilitatea implică asta.

    6. I-a întrebat cineva pe vecinii de la ultimul și penultimul etaj dacă vor să-i invadeze ploșnițele (gândacii puturoși) în vară/toamnă sau alți paraziți și animale dăunătoare de acest fel?

    7. I-ați întrebat pe oamenii de la ultimul și penultimul etaj de mirosul ăla împuțit de verdeață?

    8. Locuința să rămână locuință, iar locul de muncă să rămână locul de muncă. NU.SE.SUPRAPUN!

    S-aveți o săptămână frumoasă!

    P.S.

    Tipul care a făcut notă cu verdeța pe acoperișuri, pe cât punem pariu că ai citit despre asta într-o altă limbă decât cea română?

    • Eugen

      Eu stau la ultimul etaj cu acoperis verde pe bloc. Nu pute, nu sunt gandaci, nu trebuie ingrijit, iarna e cald si bine in casa ( nu stiu vara dacace mai frig..ca a fost montat in septembrie).
      Au fost 2 pensionari cu gandire ca a dvs , dar pana la urma i- am convins sa fie de acord.
      ‘Ce ai cu noi mah, de ce sa dam cu var?’

    • not sure if troll or stupid

  3. Marean

    chestia e ca spatiul ala verde de pe bloc trebuie irigat, altfel tine fix cat au tinut si acoperisurile lui Firea (1 saptamana)

    am o mica terasa care e jumatate de zi in bataia soarelui si stiu ce vorbesc, daca nu ud zilnic plantele vara in cateva zile sunt pa.

    si-apoi, ce am putea sa plantam acolo ca sa reziste macar la minus 10 grade?
    si cat de gros ar trebui sa fie stratul de pamant pentru asta?

    sau plantam in fiecare primavara alte plante? chiar nu inteleg cum se trece peste iarna.

    • Octavian

      Terasa din poza are sistem de irigatie

      Plantele sunt “sedum”, google it, cam 11 specii diferite pentru a vedea care se adapteaza climei specifice.
      Trec cu bine si de canicula si inghet, celelalte doua terase nu au irigatie si au rezistat, cat de cat, cu greu, dar au supravietuit; sa nu uitam ca in primavara a fost seceta !!!

      Substratul are 10-15 cm si este un amestec special, nu este “pamant” simplu
      Aici sistemul ca sa intelegi mai bine despre ce este vorba
      https://www.bauder.ro/fileadmin/bauder.ro/daten/Prospekte/Gruendach/0155PO_0811-RO_GD-extensiv.pdf

  4. Doru Vlad

    Se pune problema greșit! Locurile alea să fie folosite ptr grătare! Atunci o să vedeți colaborare si interes din partea tuturor!

  5. In gama green roof: occidentalii au bagat si sere deja pe acoperisuri, gradini de legume intre blocuri in fiecare loc lasat in paragina (ca e privat ca e al primariei), pana si in unele spatii verzi au semanat plante comestibile (in loc de panselute).

    There is a chance, soon.

  6. Razvan

    Foarte frumi. Vad o singura problema. Structura blocurilor vechi in a sustine toata greutatea. Dar sunt convins ca exista solutii tehnice pentru asta.

  7. In conditiile in care vara Bucurestiul a devenit un cazan orice suprafata verde conteaza. Orice acoperis verde care retine apa apoi prin evaporare raceste zona adiacenta e o “instalatie de climatizare la scara macro” care poate reduce temperatura mediului inconjurator. Nu cu zeci de grade dar cand sunt 35-43 de grade si o diminuare de 2 grade aceasta va contribui la un confort termic mai uman.
    Aici sa nu vorbim de cei care stau la ultimul etaj, ca pentru ei un acoperis verde inseamna vara 5-8 grade diferenta.
    Daca primaria nu se speria la primul articol rautacios referitor la statiile RATB pe care “iarba s-a uscat” si explica faptul ca plantele care supravietuiesc in conditii de seceta (devenind rosii brune) nu sunt uscate in totalitate si ele isi revin dupa primele ploi. Un acoperis verde se aclimatizeaza in 2-3 ani si nu in 2 luni iar pana atunci trece prin perioade in care crezi ca nu va trai acolo nici o planta si totusi dupa 2-3 ani selectia naturala isi va spune cuvantul si se instaleaza si specii noi, reapar polenizatorii etc.
    Abia a iesit din iarna acoperisul verde – cand au sarit cel mai vehement “contestatarii” si printre ei din pacate chiar peisagisti care in loc sa vina cu inbunatatiri – de ex. vrem biodiversitate nu vegetatie de Sedum monospecie- au preferat ca e o directie gresita ca nu ne trebuie acoperis verde ci copaci, de parca puteau planta niste tei pe acele statii firave de RATB ca doar nu era Bosco de Milano.
    Na acum pot sa fie fericiti ca lumea sta sub un strat de policarbonat.
    Sustin in continuare ca aceasta bordare e gresita: avem nevoie si de acoperisuri verzi (de preferabil intensive sau semiintensive tip biodivers) si de copaci!
    Insa e o atitudine tipic romaneasca ca o initiativa buna nu e continuata dupa prima actiune de contestare a oportunitatii acestuia ci rapid se bate in retragere si se distruge si acel mic rezultat, deja obtinut se va duce pe apa sambetei.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Theme by Anders Norén