Cum s-a făcut metrou ușor în țările civilizate

În 1887 Gyula Kovacs, inginer al căilor ferate de stat maghiare (MAV) spunea despre transportul feroviar de interes local că „scopul […] este acela de a face cele mai directe și ieftine traversări ale întregului trafic rutier și trebuie să atingem acest obiectiv pentru a stimula factorii economici și industriali ai țării” (traducere aproximativă din maghiară).

Inspirați de aceste cuvinte, după o serie de discuții, în 1888 niște cetățeni au ajuns în sfârșit la o concluzie și au stabilit cam cum o să fie transportul feroviar local în orașul Brașov, practic cum să mergi cu trenul din Bartolomeu în Centru, apoi spre Hidromecanica, Dârste și Satu Lung (acum face parte din Prejmer Săcele), toate astea în cadrul unei linii ferate mai mari care urma să lege orașele importante din secuime de Brașov. Costul a fost împărțit în 2/5 din bani de la trezorerie, 2/5 din bani de la județele implicate (Brașov și Haromszek – HarCov) iar 1/5 plata în avans a serviciilor poștale precum și din fondul de ajutor de stat pentru construcții locale.

Contractul de cesiune a fost semnat la 17 aprilie 1890, construcția liniei Brașov-Zărnești (25 km) a început în mai 1890 și terminată în iunie 1891. Secțiunea Brașov-Sf. Gheorghe a fost finalizată în octombrie 1891. Ceremonia de deschidere a căilor ferate Brașov-Haromszek a avut loc în noiembrie 1891, în total, într-un an jumătate, s-au făcut 126 de kilometri de cale ferată. Trenul trecea chiar prin centrul Brașovului, acolo unde se opresc turiștii să facă poze cu Biserica Neagră și semnul ăla pe care scrie acum „Brașov” să nu uite lumea unde este. Linia a rezistat până după al doilea război mondial când, odată cu venirea lui Ion Iliescu la putere (prin anii 60) s-a ales altă variantă de dezvoltare urbană. Puteți citi mai multe despre această ispravă pe acest site de unde am luat și fotografia de mai sus.

În 2017, peste munți, ia cuvântul nu un inginer ci o cântăreață de muzică populară care încă, probabil, mai are rude în iobăgie, spune că într-adevăr transportul feroviar de interes local ar putea fi o soluție și că ar putea fi și mai fain dacă punem garduri pe lângă șine să nu se suie lumea cu mașina pe ele, pentru că în acest sat nu există poliție rutieră. Apoi spune că locuitorii vor putea merge cu bicicleta pe liniile de tramvai și chiar și cu autobuzul. Construcția la o cale ferată locală nouă a început undeva în trecut și nu se va mai finaliza niciodată. Cântăreața de muzică populară este, de fapt, al treilea primar care spune ce spuneau inginerii unguri la 1887, înaintea ei mai vorbind despre asta un tip care a fost ales primar al orașului pentru că e miștocar și un vânzător de piatră cubică care a fost ales primar pentru că-l cunoștea pe cel de dinainte.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

6 thoughts on “Cum s-a făcut metrou ușor în țările civilizate

  1. Gabi

    O mică corecție. Satulung e parte din Săcele, nu din Prejmer. Linia lega Brașovul de actualul oraș Săcele.

    Reply
  2. Alex

    Satulung face parte acum din Săcele, nu Prejmer. Calea ferată suburbană Braşov–Satulung a fost inaugurată la 7 martie 1892 şi desfiinţată la începutul lui aprilie 1960, după amputări semnificative ale traseului pe teritoriul oraşului Braşov (Piaţa Sfatului–Livada Poştei în 1927, Bartolomeu–Parcul Central în 1933, Parcul Central–în dreptul B-dului Mihail Kogălniceanu în 1938). Principala cauză a scurtării şi în final a desfiinţării a fost nereuşita de a transforma linia de cale ferată într-un traseu de tramvai adevărat, electrificat. Nimeni nu-şi dorea locomotivele pufăind pe la ferestre, iar mai apoi a încurcat circulaţia în zona Hidromecanica–Calea Bucureşti. Pentru pasionaţii de istorie locală şi feroviară, monografia acestei linii o să apară în curând.

    Reply
    1. eftimie Post author

      Mulțumesc de info și corectări. Când apare acea monografie, dă un semn, te rog, aș dori să o citesc, pare foarte interesant.

      Reply
  3. Emil C

    Saitul ăla e în ungurește, imposibil de citit această limbă dacă nu ești nativ.
    Ar fi putut să aibă și o versiune în limba noastră, dacă se referă la teritoriul româniei actuale.
    Altfel, interesant, habar n-aveam că trecea trenul prin centrul Brașovului.

    Reply
    1. eftimie Post author

      Dă și tu un Google Translate, nu e greu. Oricum, după cum spuneau și cei de mai sus, se lansează o monografie a acelui tren, scrisă în română, voi reveni cu „update-uri”.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *