Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Dreapta conservator creștină, de la Ștefan cel Mare la Capsali

Una din primele povești despre viața lui Ștefan cel Mare – cel mai mare român conform unui referendum public – este aia când se întoarce de la o bătălie pe care a pierdut-o și nu-i dă voie mă-sa să intre în casă. Ăsta e marele Voievod, atlet al creștinătății, spaima turcilor și tătarilor, a polonilor și-a maghiarilor, unul care încă stă cu mă-sa.

Ai zice că își permitea la valoarea lui de voievod să-și facă încă un castel, dar nu, el se milogește la mami să-i dea drumul în casă, pentru că aparent doamna este cea care decide în țară, el nu e decât un bătăuș oarecare. Femeile sunt importante în viața lui Ștefan cel Mare și sfânt, mai în toate legendele, o știți pe-aia când iar mâncă bătaie și-l salvează o babă din Vaslui care avea 7 fii?

Și-acum, privind așa istoria, începi să-ți dai seama cam ce fel de români s-au produs din astfel de legende, crescuți de mame sau soții, încă cu țâța-n gură și prea puțin cu cheia la gât. Un cetățean extrem de activ în weekend pe probleme homosexualiste, Iulian Capsali, fan al Coaliției pentru Familie, stă cu nevasta și 9 copii într-un apartament cu trei camere. Nu e o vină să fii sărac, la toți ni-i greu, dar apoi afli că el n-are salariu, cam trăiește din banii nevestei. Băi, ciumpilică, pune mă mâna la muncă, e plin Bucureștiul de locuri de muncă, ia-ți măcar 4 ore, acum se poate chiar și la Mega. Ce-are, familia ta n-ar vrea un apartament mai mare, un pui fript mai greu de 200 de grame?

Iar ăsta este din fanaticii din dreapta conservator creștină, stai să-i vezi pe ăia mai moderați. Luăm exemple la îndemână, de prin USR. E un tip, Sergiu Moroianu, din când în când lucrează la stat făcând calcule, în timp ce nevastă-sa a făcut 6 copii, a muncit de i-a sărit capacele prin multinaționale și mai are, cumva, timp și să-i facă lu’ ăsta o ciorbă când vine acasă. Circulă o legendă cu Thales din Milet, un băiat, care s-a apucat într-un an să-și închirieze mai toate presele de ulei de măsline, că era bun la matematică și a calculat el ceva corect: faptul că ăia or să aibă nevoie de prese și faptul că o să fie an îmbelșugat. Ca să traducem pentru urmașii lui Ștefan, e ca și cum ai avea toate alambicurile de țuică, bă băeți. Pă principiul „primum vivere deinde philosophari”, nea Thales s-a umplu de bani și abia apoi s-a apucat de matematici complexe. Cred că nu-l întreținea nevasta.

Că veni vorba de matematicieni, Nicușor Dan, și el homofob și de-astea, are aproape 50 de ani, stă cu chirie și are job de la stat, lăsând părțile care contează în seama partenerei de viață, o doamnă ce lucrează la o companie de mașini.

Ultimul pe listă, cu voia dvs, dl Teodor Baconschi, un om care are mai mult timp liber decât un șomer, că și el trăiește tot la țâța statului. A fost amuzant să fim amici pe Facebook până mi-a zis „credeam că sunteți de dreapta, ca mine”, moment când am zis să dau divorț. Păi stai așa, baws, deocamdată eu îți plătesc salariu și ți l-am tot plătit, în timp ce matale făceai partide de dreapta cu Elena Udrea (toată viața angajat la Stat), Traian Băsescu (idem) sau Cezar Preda (super-lingău angajat la stat). Asta când nu-l întreținea nevasta și pe domnu’, când a fost dat afară din job-ul de la stat de bun ce era. Că s-a întâmplat și asta.

Acum pot să-i înțeleg pe toți acești oameni care luptă împotriva homosexualilor, femeilor în chiloți sau diverselor forme de destrăbălare plăcute băieților: Nu e că așa ar vrea ei, așa i-a pus mama sau nevasta să facă, dacă nu se întorc victorioși din bătălie dorm pe preș.

Nu putem câștiga o bătălie cu acești oameni pentru că ei nu sunt decât extensii ale femeilor din spatele lor. Iar cu o femeie nu câștigi niciodată o discuție.

PS. Mi se șoptește în cască despre un tânăr de mare succes, endorsat de șomerul de Capsali, care a avut primul job direct deputat. Il cheamă Daniel Gheorghe și are idei și principii, mânca-i-ar mama năsucul de voinic.

Share links: | | Din aceeași serie au mai apărut: |

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.