Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Dirk Gently’s Holistic Detective Agency

Dirk Gently’s Holistic Detective Agency este un serial scurt, de 8 episoade, pe care-l găsiți pe Netflix, creat de Max Landis. Pentru cine nu știe cine este Max Landis, nu contează, omul este un scenarist nebun care pute de talent. E din gașca aia care se plânge că de când predai scenariul și până ajunge film lucrurile se schimbă atât de mult încât e posibil să nu mai găsești nimic din ideea originală. Iar BBC America și Netflix au zis hai să încercăm cu Landis până la capăt să vedem dacă e ceva de capul lui sau doar gargară.

Și, o boy!, ce minunăție a ieșit. Ce mă enervează constant la cărțile românești pe care le citesc este lipsa de coerență, de logică, de ton între diferitele părți ale poveștii. Româneții cred doar în stilistică, nu în structură iar cu cât ești mai incoerent la logica de bază a poveștii, cu atât te dai mai important. Unii chiar ajung să susțină cursuri de creativitate pentru alții, pentru a propovădui mai departe genul ăsta fușerit de a face treabă. Care, după cum se vede, ne-a umplut de succes din cap până în picioare.

Dirk Gently’s (bazat pe niște cărți ale lui Douglas Adams) este exact opusul. Indiferent cât de bizară este orice idee aruncată acolo, ea are o justificare în universul poveștii. Odată ce ești de acord cu premisele în care se joacă „jocul”, totul face sens. Unul din personajele principale, Dirk, spune că este un detectiv holistic ceea ce, spune el, îl face să vadă cum toate lucrurile în univers sunt conectate și au un rost al lor. El rezolvă cazurile bazându-se pe această presupunere. Oriunde ajunge, orice i se întâmplă, e convins că e normal și că face parte din rezolvarea cazului. Alături de el este un ratat, inițial recalcitrant, care este și el cumva cuprins în vârtejul ăsta de coincidențe. Ar mai fi un asasin holistic, care ucide oameni bazându-se tot așa, pe „ce vrea universul”. Și, evident, omoară doar bad-guys. Plus alte câteva personaje care trec prin situații extrem de bizare dar care reacționează așa cum te-ai aștepta întrucât toate lucrurile, în desenul mare, au sens.

Și-avem așa: mașină a timpului, călătorii în timp, întâlniri cu propria persoană în timp, vampiri energetici punkeri care se hrănesc cu frică și protejează o persoană cu o boală mintală ce are halucinații și accese de panică, hipioți care descoperă o mașină de transferat suflete, care de fapt este o mașină stricată, o pisicuță cu un suflet de rechin, un câine și o fată care au schimbat sufletele între ele, asasinul holistic invulnerabil, organizație secretă a SUA care supraveghează persoanele „speciale”, un suflet malefic omorât de un călător în timp spre beneficiul unui alt suflet malefic mult mai dement care ocupă corpul unui om semi-retardat, slugile idioate dar foarte rezistente ale acestuia plus corupție în poliție. A, și deși am spus de călătoria în timp de prea multe ori, cumva nu asta e cea mai importantă chestie din serial.

Deja s-a semnat contract pentru sezonul doi, dar poți să urmărești primul sezon fără probleme, se încheie corect cu loc de „sequel”.

PS. Am fost obsedat când am scris cartea mea de ideea asta, să facă totul sens în cadrul poveștii. Chiar dacă ideile sunt bizare, ele trebuie să respecte regulile jocului pentru că în felul ăsta povestea stă pe picioarele ei. Ceea ce am făcut eu este aproape schematic, primitiv. Landis a făcut o chestie super-complexă, dar ideea de bază rămâne: să facă sens chiar dacă e absurd. E ca matematica în baza doi, 1+1 face 10, ceea ce pare bizar dar, dacă știi regulile bazei doi, e logic. Și util, că de-aia avem calculatoare.

17 Comments

  1. bazat pe niște cărți ale lui Douglas Adams….daca si scenaristu mai e nebun, am un nou serial de vazut 😀

  2. Adi

    Expresia „face sens” în loc de „are sens” mă deranjează doar pe mine că-s incult sau doar trollezi sau e o chestie de București gen decât-doar sau …? I need enlightenment! În rest, mersi de recomandare!

    • eftimie

      Expresia „face sens” face sens în exprimare. Nu știu cât de corectă este în limba română oficială, o structură creată de un grup de mutanți senili din 1965, unde, de exemplu, „condescendent” are un sens pozitiv.

      • explica-mi si mie de ce face are mai mult sens decat are?

        cum ar veni, de ce ar trebui sa schimba o expresie latina (italiana, spaniola) impamantenita deja cu una de sorginte anglo saxona + franceza, doar pe motivul ca e in filme?

        • eftimie

          Întrucât limba română nu a fost influențată niciodată de alte formulări din franceză, anglo-saxonă, germană sau slavonă, ea fiind 100% dacică, nu am o explicație pentru asta.

      • Pai, tu ai zis ca e mai bine “face” decat “are”. Singurul motiv a fost ca “romana e o structură creată de un grup de mutanți senili din 1965”, ceea ce e corect, dar “are sens” se gaseste atat in spaniola cat si in italiana, limbi vag asemanatoare. In slavona nu am cautat.
        Aici ai de a face cu o schimbare de dragul schimbarii. Nu aduce nimic in plus/minus, e doar o traducere imbecila din engleza

        • eftimie

          Este o expresie folosită în româna reală, ce-ai. Dacă lumea o folosește (apropo, cu mult înainte de avântul limbii engleze) și le este utilă în comunicare, părerelile grămăticilor despre cum e corect sunt irelevante. Mai ales că acei grămătici nu au făcut nimic bun pentru limba română, dimpotrivă, au luptat din răsputeri s-o distrugă. De-aia Insitutul Iorgu Iordan trimite avertizări către CNA că a spus nuștiu ce reporter „treișpe” în loc de „treisprezece”. „Treișpe” fiind folosit de vreo două secole pe-aici dar lor le pute la nas, că sunt academicieni, nu proletari. Niște senili.

  3. Costin

    In ce cont bag banii ca să vad varianta plătită a blogului ca să citesc “are sens”?

    • Silviu Apostol

      Cartea cu arhanghelul “are” mult sens. Ia-o pe aia deocamdată.

  4. Practic, treaba cu microuniversurile coerente face parte din contractul cu cititorul, dar ai nostri sunt prea preocupati de sentimente, descrieri si, in caz filmelor, de cadre “meditative” de 20 de minute.

  5. cu ce nu sunt de acord la postul tau. Dai multa importanta lui Max Landis si pe Douglas Adams il mentionezi ca si cand ar fi si el…pe acolo.
    Este minunat ca Max a reusit sa aduca universului lui DA in film, dar meritul ar trebui sa fie al lui Douglas.

    • eftimie

      Moșu, serialul e inspirat pe din cărțile lui Adams nu este o ecranizare a cărților lui. E ca și cum l-ai felicita pe Tolkien pentru Heroes III.

    • ah, deci nu este cartea transpusa in serial? Atunci da, e “vina” lu Max

  6. Gabriela

    O surpriza placuta in acest serial. Am remarcat o asemanare cu Dr. Who ( 10th doctor ) ceea ce nu poate fi decat bine.
    Astept cu interes urmatoarea serie.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Theme by Anders Norén