Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Despre libertate de exprimare și drepturile omului la ofensă

Zilele astea se vorbește despre incidentul de la CNCD. Instituția aflată sub controlul Parlamentului a dat un comunicat de presă în care a anunțat că amendează site-ul TimesNewRoman și încă ceva oameni conecși pentru discriminare într-un articol. Mare atenție la formularea asta, întrucât sunt direct implicat în poveste pot să vă confirm, cum voi confirma dealtfel și instanței, că această amendă nu există deocamdată, că oamenii de acolo au preferat să notifice agenția de știri a statului condusă de fostul șef al biroului de presă al PSD.

În fine, ideea e că se vorbește mult despre libertatea de exprimare și vreau să vă spun niște lucruri care or să vă fie utile. Ce mă recomandă pe mine față de restul figuranților care vorbesc despre asta? În afară că lucrez în acest domeniu și sunt lider de piață și am imediat 22 de ani experiență în subiectul ăsta, mai nimic.

1. Libertatea de exprimare nu e ceva mișto

Toți au impresia că libertatea de exprimare este ceva mișto, plăcut tuturora. Uite, putem spune orice, avem libertate. Faza e că nu vrei să auzi tot ce ar vrea să spună lumea. Vor fi și lucruri neplăcute. Dacă ai penisul extrem de mic, cam cât un clitoris, sau doar clitoris, vei fi neplăcut surprins de aceste lucruri neplăcute. E ca și cum ai avea un copil, e fain să-l pozezi pe Facebook, mai puțin interesant să-l ștergi zilnic la cur, să te contrazici cu el, să nu poți să-l convingi să facă ceea ce crezi tu că e bine, să te sâcâie, de-astea. Pentru Facebook și prieteni, mare șmecherie să ai copil. Doar că are și alte aspecte nebănuite.

Libertatea de exprimare înseamnă că un tip care crede despre mine că sunt un impostor guraliv lipsit de talent va spune chestia asta. Și că e nasol să aud aceste lucruri despre mine. Și că mă – poate – enervează lucrurile astea. Dar, în realitate, faptul că-l opresc pe om să zică lucrurile alea nu înseamnă că nu le gândește despre mine.

Pentru că libertatea de exprimare e libertate de gândire. Iar oamenii au, în marea lor majoritate, o părere proastă despre cei din jur. Asta e gălușca imensă și deloc gustoasă pe care orice om trebuie s-o înghită. Oamenii nu te plac, deal with it. Libertatea de exprimare e doar un vehicol pentru o idee mai veche.

2. Demnitatea nu e un drept al omului

Se vorbește de libertatea de exprimare ca și cum ar avea niște limite de limbaj. Aia ține tot de formă și în țările civilizate s-a înțeles asta (prin decizii prin tribunale, fraților, că așa se face). Deci nu contează dacă-i spui cuiva că este prost, inept, sau „stalin” că mesajul este același: omul este prost și periculos.

Mno, acum sunt oameni care spun „băăă, ăla s-a exprimat prea mult față de cât pot eu suporta, sunt deranjat, ca om am niște drepturi”. Surpriză, nefericitule, nu ai ACEST drept. Îs multe drepturi printre drepturile omului, idei bune, de bază, și ar trebui să ținem la el. Această „demnitate” și „onoare” sunt chestii care nu sunt acolo. Țin de obiceiuri primitive „ah, m-ai jignit”, urmate de lovitura cu mănușa și alte gesturi de poponari, gen „hai să-mi concentrez energia să lichidez pe cel care gândește despre mine altceva decât gândesc eu despre mine”. De-aia s-a renunțat la duel, ca să putem urca pe lună și în cosmos, altfel și acum ar fi fost plină de oameni cu penis foarte mic, sau clitoris, care încearcă să-și recupereze onoarea prin pedeapsă.

În fine, dacă tot îți plac drepturile omului vezi că sunt unele importate. Gen, „libertatea de exprimare”. Și un e nimic despre ofensă.

3. „Bine coa, dar tu nu ești în situația asta”.

Zău? Uite ce a scris bunul meu prieten Radu Mareș Alexandru, zis PiticiGratis, despre mine când am dat un comentariu pe un blog că e cam sărac și spart în cur. Este acel articol supărător? Fără îndoială. Este unul popular? Cred, cel puțin din ce pot estima eu, ca om care se pricepe la de-astea, piticigratis.com mult mai popular decât un eftimie.net. M-a ofensat? Sigur că da. Am stat și am calculat mii de variante, inclusiv alea în care îi demonstram că tot ce scrie acolo e fals, firește! Ar fi trebuit să-l car prin tribunale să-mi apăr onoarea? WTF? Același stat pișat pe pantaloni care nu poate face un drum drept, o ușă care să se închidă, o clădire care să nu cadă, o să-mi confirme mie că ăla greșește? Serios? Cât de penibil aș fi să anunț la fiecare colț de stradă că am o decizie de la tribunal care spune că nu e așa? Oamenii din cercul meu, cei care contează pentru mine într-un fel sau altul, nu-și bazează impresia pe ce scrie un om supărat pe mine, se bazează pe ce pot să fac și ce i-ar fi lui util din ceea ce pot să fac.

Bine ați venit între oameni, oamenii sunt cinici, le pasă doar de ce poți face pentru ei.

4. Dacă nu intervenim unde vom ajunge?

Câteva aspecte aici. Primul, cine intervine? Statul? Poate am accepta în măsura în care statul ar fi capabil de vreo decizie de succes. Deocamdată nu a demonstrat așa ceva, aparent poporul supus deciziilor statului nu e fericit. Nu-l punem antrenor la națională pe Ionuț Foltea, că n-a demonstrat vreodată că ar fi bun antrenor. Dar, cumva, la țară, e ok să pui șef un oarecare dacă suporterii sunt de acord. Bendeac are mai multe șanse să ajungă prim-ministru decât antrenorul echipei naționale, de-aia echipa națională are ceva rezultate în timp ce România nu, deloc, în niciun domeniu.

Doi, ce presupune intervenția? Stabilești o linie între ce e ofensator și ce nu e? Ești sigur că linia aia e bună? Lăsând la o parte cât de cretin este conceptul, ești sigur că linia aia e echitabilă pentru toți? Cine stabilește linia? Un om numit de același om care l-a numit și pe ăla care ar trebui să facă autostrăzi? Cumva ai impresia că are mână bună doar la astea, nu la celelalte?

Trei, alternativa fiind? Mai mulți oameni care spun ce le trece prin cap. Mai multă informație de la oameni despre ce părere au despre tine, cum sunt deranjați de tine? Sunt proști? Foarte probabil. Sunt vinovați de prostie? Mamă ce superior te crezi, ai impresia că prostia e doar apanajul celorlalți, nu și al tău? Servus, Iisuse, nu știam că mă citești, scuze dacă te-am jignit în postări anterioare.

5. Dar de data asta s-a întrecut măsura

Nu există limită la libertatea de exprimare cum nu există limită la gândire. Asta e o idee tâmpită creată în mințile unor neputincioși, dacă lumea nu va mai folosi termenul X, interzis prin lege, acel termen nu va mai fi nașpa pentru ăia din societate. Gen „nigan” nu i-ar mai enerva pe nigani, și ei n-ar mai fi o etnie de hoți, practic, niște tomâni. Că încă nu știu diferența între nigani și tomâni, tot hoți, tot șmerani, tot putori. Dar, culmea, legiferând cuvintele care apar prin spațiu public nu faci altceva decât să înlocuiești alea cu altele. Limba română este oricum destul de distanțată de limba vorbită de locuitorii acestei țări, mai sunt vreo 20 de ani până când limba oficial va fi total străină. Legiferează dispariția asta și n-o să te mai înțelegi când poporul îți zice că „cicafloanca ciorditorului a gargarit ostil la creț, schimbăm doar claxonatul pentru fraieri”. Știi cum în limba română „special” a devenit peiorativ?

Faptul că cineva nu mai are voie să spună ceva despre tine nu înseamnă că nu gândește așa ceva despre tine. De exemplu, faptul că eu nu nominalizez exact oamenii care s-au pronunțat pe subiectul „TNR-CNCD” dându-se drept specialiști, ofensați, serioși gen „s-a întrecut măsura” deși sunt niște ratați care nici măcar nivelul ăsta nu l-au atins (gen să fii atacat de premier, ministrul de interne, ministrul muncii, primarul bucureștiului că le-ai discriminat ca femei, practic sfârșitul feminismului), nu înseamnă că nu știu cine sunt și că nu mă voi comporta față de ei ca și cum nu ar fi altceva decât niște limbrici (sau oxiuri, pentru absolvenții de liceu). Sigur, nu le voi spune în față, dacă sunt la putere, pe la instituții de-astea, dar ideea va rămâne.

Singurul rezultat e că oamenii cu penisuri foarte mici, de-a dreptul clitorisuri, vor crede că nu-i disprețuiesc. Asta până se va interzice privirea cu „sictir”, că poate cineva va dori să fie protejat și de așa ceva.

Share links: |

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.