Ovidiu Eftimie

Cartierul General

Menu Close

Cum e presa locală sugrumată de stat

Acu ceva vreme, să fi fost un an-doi, stăteam la o palavră cu un tip care a fost șef de agenție de presă în România. Omul povestea, printre altele, că cea mai nasoală problemă pe care o aveau era concurența Agerpres, agenția de presă de stat, care oferea cam aceleași produse de „info” ca și e, doar că rupea piața cu prețuri mai mici. Și-și permit prețuri mai mici, că Agerpres nu are aceleași constrângeri bugetare pe care le are un particular. Și asta e o problemă, că jumătate din știrile de presă din România sunt furnizate de agenții, și ai vrea ca agenția să fie agenția de propagandă? Dar, stai, că e mult mai nasol.

Ca să înțelegem ce e Agerpres, trebuie să cunoaștem conceptul. Șeful de-acolo e numit de parlament. Dacă cauți istoricul agenției, o să vezi o lipsă de CV între 1949 și 1989, că în perioada aia pupau în cur cu sete comuniștii. O să observi o simpatică ștergere a acestei memorii a agenției, cumva absolut nimeni n-a fost interesat de acest episod de slugărnicie din istoria României. Acuma, 40 de de ani de pupincurism lasă urme, mai ales administrative, adică îți dai seamaă că 80% din ăia care scriau știrile erau securiști, din servicii cum se spune azi. Poate Alex Giboi, că tot mă felicită la texte pe internet, poate să dea detalii din interior, a fost șef o perioadă acolo.

Eu am început în presă în Brașov, unde la Agerpres era o cucoană uluitor de agramată, știu asta că mi se cerea mie să-i corectez textele ce apăreau în ziar, și și eu sunt lejer agramat. Ce știu despre ea e că făcuse armata, surprinzător pentru o tanti de vârsta maică-mii, care nu făcuse armata, deși a lucrat în uzină de armament vreo 10 ani. N-aș vrea să zic că sunt securiști, dar păreau foarte mult a securiști. Agerpres Brașov e mișto, sediu moca în centru, de la stat, telefon moca, mașină moca, pe care doamna Jana a refuzat-o, că nu șofa, prefera să meargă cu colegul de la ziarul Scânteia, scuzați, Adevărul. Lucram la un ziar care avea și el sediu în centru, nu era moca, deși patronul era fan PSD, să zicem. Era prieten cu niște feseniști, asta e, și eu sunt prieten cu niște feseniști. Da’ fraierul meu de patron plătea chirie, dă-l dracului, și plătea de-l usca. Și salariile noastre de căcat, le plătea și pe-alea, din biznisul lui. I se pot reproșa multe lui Eduard Huidan, așa îl cheamă, dar ăla încerca să facă un biznis cinstit într-o țară de necinstiți.

Da’ dă-i dracului pe Agerpres, și felicitări lui Huidan, m-a lăsat să scriu niște prostii prin ziarul ăla pe care azi le-aș putea scrie doar la Vice. Asta era la capăt de mileniu, când statul avea 4 angajați în presă la Brașov, unul la Agerpres, doi la TVR, unul la Radio România Actualități.

Știi câți are acum? 35 doar la RRA. Da, Radio România Actualități are ceva studio la Brașov, unde a angajat o grămadă de oameni. Cu salarii mișto pentru piața locală de jurnalism. Fii atent, la Brașov, ca în orice presă locală, salariul de jurnalist e la minim pe acte. La care se adaugă ceva ciubucuri, bani pe șustache la negru, bani pe drepturi de autor. În mână, că aia contează, ziaristul pleacă cu vreo 1500 de lei acasă. RRA îți dă cam 2500, legal, curați. Că ăia nu trebuie să se gândească la bugete, publicitate, chestii, își permit. Practic sunt mai mulți ziariști plătiți de stat decât urși în Brașov. Deci, da, dacă vrei un job bun în jurnalism la Brașov, te duci la radioul de stat. Și produci presă super-indenpendentă, exact cât de independent e radio-ul public. Care, la fel ca Agerpres, provine dintr-o mașinărie construită pentru pupat în cur cine-i la putere. Azi, Dragnea. Mâine? PNL-USR-PLUS, o să vomiți de la cât Cioloș onest vei primi pe unde.

Asta-i doar aia pe față. Cu mantă aveți chestii gen BizBrașov, un site bun făcut, curat, decent ca un Digi24. Până te uiți un pic în spate și dai de Marian Gîlea de la Brașov. Și dacă-l verific pe Gîlea o să observi că principala lui activitate e să organizeze festivaluri pe banii primăriei, serios, dacă auzit de vreun festival de la Brașov, Gîlea e prin spate. De la „stand-up” la „filme horror”, el ia bani de la primărie pentru asta, și când nu ia, face urât pe internet. Întrebați pe colegii care mimează că fac „activități culturale” prin Brașov, îl știu pe Gîlea.Excepția e Cerbul de Aur, o combinație de furat bani publici între TVR și autoritățile locale, că TVR e boss național la șmenuri de-astea.

Iar dacă vrei să faci biznis în domeniu, gândește-te de două ori. Sediul costă, nu primești ca RRA spațiu comercial de 4 camere în centru, cel puțin 2000 de euro chiria, deci pune 2000 de euro în plus, pentru început. Trebuie să plătești salarii mai mari ca la stat, și nu-ți închipui că e doar salariul de pe cartea de muncă, mai e și ce primesc de la SRI sau ce securiști sunt la modă. Trebuie să investești serios în treaba asta, dacă-ți pasă de subiect, dacă nu cumva ești și tu genul ăla de multinațională care e ok cu corupția din România, că totuși, asta-ți permite să faci afaceri ușor. Știi ce zic, genul ăla de bancă care împrumută statul român la dobânzi mișto și dup-aia face scandal prin deputați „de dreapta” dacă încerci să taxezi lăcomia.

Update: Ovidiu Vrânceanu, fondator și unul din acționarii BizBrașov a ținut să facă niște precizări pe tema asta:

  • Gîlea nu mai e asociat la BizBrașov ci un partener de-al lui;
  • BB nu trăiește din bani publici;
  • „am un angajat pe care il platesc cu 4.000 de lei pe luna”;
  • Gîlea a creat rețeaua Zile și Nopti, nu trăiește din bani de festivaluri;

I-am spus că asta e o vulnerabilitate, mi-a zis că e un argument slab, are contracte cu multe firme, teoretic și alea sunt vulnerabilități. Dar rămân la părerea mea că nu trebuie să ai vulnerabilități de la stat. Marian Gîlea în schimb s-a certat cu chestii pe care-și închipuie el că le-a citit la mine în text și a explicat, în logica lui, că a făcut un ONG să facă evenimente finanțate de primărie. Logica lui nu se pupă cu logica mea, dar asta e.

Să-ți mai spun o poveste, scurt. Când era la modă vrăjeala cu Vișinescu le-am povestit la doi „jurnaliști” din București despre un securist mișto de la Brașov, încă în fucție la primărie. Unul e la „Inclusiv” acum, altul e încă la „Casa Jurnalistului”. Le-am dat toate detaliile importante, toate informațiile ce pot fi verificate public. N-au urmărit subiectul, ăi plictistea. Coordonam la un moment dat o redacție în Brașov, am publicat un articol despre securistul ăla. M-a sunat imediat să-mi spună că l-am rănit sufletește și că are informații clare că eu am scris articolul. Cum mai discutasem cu securiști, am aflat cine i-a dat informația. O tipă care lucra la Radio România Actualități, varianta restrânsă de la Bv pe-atunci. Tipa a ajuns la RRA București, cum stă bine cuiva care face ceea ce trebuie. Ăia doi ziariști sunt meseriași în continuare fac presă de-aia bună, servită de oameni cu epoleți, care știu să dea o informație calumea, nu de scriitori de doi lei ca mine.

Cam asta e 75% din presa locală din Brașov. Și asta știu eu, că-s de-acolo, și-mi permit să fac gura mare. În fiecare județ e o poveste de-asta. O să zici „aoleu, Dragnea va pune mâna pe informații și ne va manipula pe toți”. Iar eu o să-ți zic că nu Dragnea e problema, că azi e, mâine nu-i, o să vină altul în locul lui și ăla va profita de sistem. Gen, nu ți se pare ciudat că absolut niciun partid nu a promis în campanie că va da afară bugetari?

Share links: |

© 2019 Ovidiu Eftimie. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.