De ce e Asimov în drum spre Marte

În mașina aia a lui Elon Musk ce zboară spre Marte se află și trei cărți, toate ale scriitorului Isaac Asimov, Fundația, Fundația și Imperiul și A doua fundație. Unul din miile de nefericiți care a comentat evenimentul a avut ceva de cârâit pe temă, cum că poate nu sunt cele mai bune cărți ale lui Asimov și poate în ea personajele nu sunt suficient dezvoltate. Și ce ce n-a trimis Ghidul Autostopistului Galactic, că și-așa a scris pe capotă „Don’t Panic”.

Și, aș adăuga eu, poate am putea trimite Micul Prinț, că e plina planeta de figuranți care spun că prostia aia de carte i-a făcut copii mai buni, adulți mai buni sau alte măgării inepte.

Problema e că pentru evoluția omenirii nu este nevoie de cărți bune din punct de vedere literar. Ălea pot ajuta doar la evoluția literaturii. Omenirea e o chestie mai complexă care nu rezonează la trepanări jenante ca alea ale lui Exupery și nici la trolaje ieftine ca cele ale lui Hesse. Ălea nu te ridică de pe scaun și te fac să zici „hai să cucerim universul și să mutăm munții din loc”.

20.000 de leghe sub mări nu este o capodoperă literară, deși e una din cele mai citite cărți din lume. Dar a inspirat numeroși ingineri, biologi și oceanografi, cel mai cunoscut exemplu fiind al nostru Jacques Yves Cousteau, membru de onoare al Academiei Române, ăla care a inventat „Aqua-lung”, un prin sistem de scafandru autonom. Iar el spunea despre cartea aia nu doar că l-a inspirat ci și că este biblia lui de bord. Dar de Edwin Hubble ați auzit? Tipul a renunțat la o carieră în drept fiind atât de puternic influențat de cartea asta dar și de „De la pământ la lună” și s-a apucat de astronomie și știință. Cică era destul de bunicel la astea, a exista și un telescop spațial cu numele lui. Și ar mai fi Herman Oberth, Robert Goddard (rachete) sau astronauții Yuri Gagarin și Frank Borman, exploratorul polar Richard Byrd, Igor Sikorsky, inventatorul primului elicopter funcțional și mulți alții care au zis că de la romanele alea simpluțe ale lui Verne li s-a tras.

Acum e o nouă generație de pionieri care vor să transforme lumea asta, să pornească o nouă revoluție tehnologică, că nu toată planeta poate să se întrebe ce toalete folosesc transgenderii, că sincer nu contează. Unul din ăștia este acest tembel Elon Musk iar omul a spus că seria Fundație este una din cele mai bune chestii citite de el. Și nu e singurul, câștigătorul premiului Nobel pentru economie Paul Krugman spune că s-a aplecat asupra acestui domeniu pentru că era cel mai apropiat de conceptul de psihoistorie.

Nu toate cărțile trebuie să fie prilej de caracterizare a personajelor și a tumultului lor interior, unele pot fi izvor de inspirație pentru viitor. Pentru cei ce vor cuceri oceanele și spațiul, pentru primii oameni care vor îndrăzni să meargă în întuneric, în necunoscut, pentru primii care vor muri acolo ca noi să învățăm cum să stăm mai bine, astfel încât nepoții noștri să trăiască într-o lume mai mare, mai bună, care să ne încapă pe toți, să avem timp să dezbatem care cărți sunt mai bune și care nu.

PS Există și o altă categorie de nefericiți, ăia care spun că Elon Musk sparge banii pe prostii în condițiile în care încă e malarie în Africa. Păi, no, poate Musk e prost, pe ăia ce-i oprește să se lase de scris și să se ducă să rezolve problema acolo?

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

14 thoughts on “De ce e Asimov în drum spre Marte

  1. berenger

    nu știam asta, dar m-am speriat tare: dacă krugman vrea să fie vreun hari seldon, omenirea a cam încurcat-o

    Reply
    1. Atti

      Omenirea nu a incurcat-o definitiv pana exista oameni ca si Musk & Co. Atitudinea de “can do!” fara prea mult bullshit lipsea de prea mult timp.

      Reply
  2. krossfire

    Cum iti spuneam, la ala din The Guardian m-a iritat si ce exemple dadea: Siria si refugiatii. Vorbim de o zona care a fost in conflict inca dinaintea imperiului Asirian. Omul zice: lasati naiba stelele… hai sa rezolvam problema conflictului dintre oameni, ca sigur se poate rezolva cu niste bani aruncati in capul unor teroristi!

    Reply
  3. omulbun

    Asta cu aruncatul banilor e o tîmpenie. De parca Musk ia banii aia de la gura africanului sau de la mitraliera sirianului si îi pune într-o cutie si îi duce sa-i cheltuiasca în spatiu, la strainii aia avansati, nu îi cheltuieste tot dînd de lucru si mîncare la niste cetateni pe pamînt. Daca sirienii aia nu s-ar bate ca chiorii de 5000 de ani, poate ar avea si ei uzine de inginerit rachete de mers în spatiu în loc sa aiba ruine si morti.

    Ca sa nu mai zic ca atunci cînd Obama a trimis ceva satelit si americanii aia prosti au zis ca uite ca la noi sînt alte probleme de rezolvat, tonomatele de la guardian au fost printre primii care au facut garagata cum ca aia creeaza locuri de munca, si ce bine si nobil e ca nu s-au dat bani pe arme în loc.

    De aia de fiecare data cînd deschid guardian ma bucur sa vad cerseala aia de anunt cu “ne costa sa scriem la ziar, dati-ne bani”. Abia astept sa îi închida de tot si sa-i vad someri.

    Reply
  4. Surprisebitch!

    L-as adauga la lista ta de scriitori si pe Stephen King. Omul recunoaste sincer ca scrie pentru bani. In opinia mea, baiatul ala chiar trage niste povesti foarte misto, bine, majoritatea lor. Asimov, Herbert si King, R.R. Martin si alalalt R.R., Tolkien, Bernard Weber si multi alti baieti cu scriituri d-astea simple mi-au facut viata mai frumoasa. Pe linia ‘play the game. be the game’, ‘read the story, live the story’.

    Reply
    1. krossfire

      Trecand peste Biblia scriitorului modern care ar trebui sa fie “On Writing”, King e cam zeu pe zona americana si asta de ani de zile. Nu scrie pentru bani, scrie pentru ca ii place, se pricepe la asta si pentru ca face bani. Mi se par trei calitati esentiale si, ce nu intelegi multi autori romani, e ca nu le prea poti separa. Nu e suficient sa-ti placa, trebuie sa te si antrenezi si sa aiba si cine sa te citeasca.

      Altfel, King nu prea are legatura cu zona de S.F. si cu progresul tehnologic al umanitatii, deci nu stiu de ce l-ar fi pus Musk in masinuta.

      Reply
    2. omulbun

      Da, sau pe Joe Haldeman pentru The Forever War, care e exact asa cum ar fi daca am putea sa ne batem si prin spatiu :)))

      Reply
  5. haruna

    Da, ai dreptate, o carte nu trebuie sa fie neaparat nu stiu ce capodopera ca sa fie o carte buna. Pe principiul asta mi se pare ca o recenzie de carte scrisa academic, nu e neaparat o recenzie buna, care sa suscite interes din partea cititorilor.

    Reply
  6. Fluieratorul

    Daca era sa fi trimis ceva in spatiu, as fi trimis o capsula cu “Homo Sapiens” si “Homo Deus” (in editii ilustrate generos, daca ar fi existat), nu o masina cu SF-uri. Elon Musk was way too childish with this, dar daca asta a prins la public si a facut sa se vorbeasca despre el, cind honestly nu prea mai sint multe de spus, so be it. Omul stie sa-si foloseasca armele din dotare, nimic de zis, site ce prinde la public si mai stie si cit de naiv este publicul asta.

    Reply
  7. Stefan

    Exceptional punctul de vedere in ceea ce priveste logica lui Musk de-a trimite acea Asimov in spatiu. Cat timp am fost profesor de informatica am pledat continuu pentru citirea lui Asimov si, in mod necesar, a seriei Fundatiei. Desi mi s-a parut ciudat la inceput – cum domnule, e mai usor sa faci predictii pe perioade foarte lungi si populatii foarte mari, dupa ce-am mestecat mai bine cartile am inteles talcul. Ceea ce face face Musk e sa ne modifice starea de inertie capatata din cauza melanjului de ajutor tehnologic domestic si prea multa pace in lume. Eu am tradus mesajul lui Musk cam asa: “bai oameni buni, Asimov s-a dus cu mintea atat de departe, eu fac primii pasi pentru a-l prinde din urma.”

    Reply
  8. enzo

    Cred ca nu ar trebui sa ii amestecam pe aia cu hobiti si cu dragoni in discutia despre SF de adevaratelea.
    Adica e tot fantasy, dar una e sa ai fantasy despre chestii futuristice, alta e sa re-scrii basmele alea classice din popor.
    De la Jules Verne am invatat mai mult decat din manualele scolare. Ce m-a uimit pe mine asa la scoala intre colegi, e ca erau foarte putini cei care retineau detaliile tehnice gen factorul de compresie al apei daca tot suntem la “20.000 leghe sub mari”.
    In zona araba sunt si au fost intr-adevar conflicte, dar la scara la care sunt in zilele noastre nu au fost niciodata. Poate ca odata si odata lumea democrata o sa inteleaga ca nu se poate implementa peste tot democratia asa cum o stim noi. In Europa s-a dezvoltat sute de ani, cu greu si inca scartaie, noi vrem sa le schimbam la aia lumea peste noapte ( sa nu mai vorbim si despre alte interese).
    La africani e primitivism pe paine. Vazusem in ceva documentar cum au mers niste ONG la ceva triburi si le-au montat filtre banale la sursele de apa, practic niste site care opreau anumiti paraziti sa fie ingurgitati impreuna cu apa. Totul explicat frumos, oamenii bucurosi.
    Dupa cateva zile filtrele au disparut pentru ca …. disparusera, si astea sunt niste chestii care salveaza vieti in mod direct, nu e ceva ce are potential de salvat viata cum sunt parapetii anti-zapada de la noi.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *