Cartierul General

Am sunat oamenii care mi-au trimis „fie ca” și a fost OK

Acu câteva zile am scris despre oamenii care trimit sms-urile alea generice cu „fie ca” și cum ar fi interesant să vorbesc cu ei, să-i întreb ce mai fac. Sigur, puteam să n-o fac, să fie doar un articol pe blog pentru click-uri, like-uri și view-uri, că era ușor. Eu domin piața de minciuni din România de mai bine de 7 ani. Dar mult mai interesantă era propunerea, ce se întâmplă dacă chiar mă comport ca un om uman, dacă chiar încerc să „do the right thing” și nu mă alătur corului de oameni care fac mișto-uri pe tema asta. Că ălea le-am făcut și eu la viața mea, le știu. Și m-a prostit un tip că dacă fac ceea ce trebuie recompensa va fi uluitoare. Și știi ceva? Așa a fost.

Patru persoane mi-au trimis mesaje cu „fie ca lumina, paște, învierea etc”. Mai mult sau mai puțin originale, nu contează. I-am sunat pe toți. Uite ce-am găsit.

Un tip e prin Anglia de ceva vreme, s-a dus cu munca. E „single parent”, are o fetiță cu el, și-a rupt recent un picior și stă acasă. Se-apucase să demonteze calculatoare și laptopuri stricate pe care le-a cumpărat la prețuri modice. Dacă le vinde pe piese scoate un ciubuc. Nasol în UK, dar nu vrea să plece, că știe ce-i aici. Era curios dacă nu cumva l-am sunat că vreau să mă duc și eu pe-acolo, aparent ăsta e genul de telefoane pe care le primește un român plecat departe. A rămas că ne vedem la o bere când și dacă vine prin București.

Altul e un fost militar, erou de-ăsta de-al nostru din Afganistan, decorat, de care ne aducem aminte doar când mor. Omul s-a retras din armată, lucrează în vânzări, are o garsonieră prin Popești-Leordeni și e bine, se uita la ceva BD-uri, de-alea cu Dem Rădulescu. Are și un hobby interesant, face inele din monede, se pricepe. Știu că a făcut pentru un amic, a ieșit bine de tot. Acum și-a diversificat operațiunile, lucrează și cu aur și alte metale prețioase. Dacă vă interesează, dați un mesaj, vă pun în legătură cu el.

Unu e un realizator TV din Ploiești. Râdeam la un moment dat că e cel mai bine hrănit prezentator TV din provincie, omul a luat gluma din voleu și mi-a arătat că poate să facă 50 de flotări bune, perfect executate. A rămas că trebuie să mă înfrunt cu el, da’s laș, vreau să o fac când sunt sigur că voi fi cel puțin egalul lui, acum sunt doar la vreo 30. În fine, omul e acum prin București, are și un job normal cu care-și întreține hobby-ul ăsta cu „Generația lui John”, că no, nu te umpli de bani din TV provincial. A rămas să ne vedem la o bere și poate-l ajut cu un contact, o chestie, când are nevoie, că vrea să-și extindă proiectul de suflet.

Mai era o tipă din Brașov, o știu de mic, avem și poze în orașul ăla super-comunist înfofoliți într-o sanie a lui Moș Crăciun. Făcea mâncare pentru vreo 10 persoane, folosea experiența acumulată din cei 10 ani stați prin UK și cei 5 în Emirate să facă ceva complex, care să mulțumească pe toți, că știi cum e acum, e plin de vegani, dă-i cu keto, de-ăia cu carbo. Are un mic SRL pe educație alternativă, se gândește să colaboreze cu ăia de la Waldorf, e ok. Nasol să vorbești cu ea, că mi-a înșirat cele 7 feluri de mâncare pregătite și m-a luat o foame de nu vedeam bine. A rămas că ne vedem când trec pe la Brașov, dar să sun din timp să pregătească ceva bun de papa.

Una peste alta, o experiență plăcută, nu mi-a părut rău că i-am sunat pe oamenii ăștia, deloc. Le-am spus și de ce o fac, erau un pic surprinși, dar nu foarte tare și nu neplăcut. Cu asemenea rată de succes mă gândesc s-o fac și de Crăciun, repet, nu mă costă nimic și pot câștiga extrem de multe. Recomand.