Munci agricole

Cel mai distractiv în comentariile la articolul ăla în care am zis că producătorul agricol român e putoare au fost ălea în care se presupunea că vorbesc ca un orășan care nu știe în ce direcție crește roșia. Și, deși e adevărat că-s crescut la oraș, că în vacanța de vară mergeam la bunici tot la oraș, am făcut totuși suficiente munci agricole cât să știu cam care-i atmosfera.

surprise-cockfags

N-am prins perioada aia glorioasă a agriculturii când, vorba lui Arghezi „Le-am sărutat odată, ei secera din mână / Şi lui ciocanul muncii, cu care se îngână / Ea înotând în holdă, el potcovar şi faur / Şi mi le dăruiră în giuvaer de aur”, când țăranul a devenit brusc mai fetișizat, ca un alt tip de erou al muncii socialiste, în timp ce câmpurile erau muncite de studenți și soldați. Dar tot am avut nevoie de bani de tabără, că mama a fost fraieră și nu s-a cuplat cu Țiriac când a avut ocazia, așa că m-am dus cu frati-miu la muncă la sere Sânpetru, să facem loz, la plivit sfeclă.

Ce de lume mișto am găsit acolo, unul și unul. Aveam, de exemplu, un coleg care era șahist, și muncea pentru ca să-și ia un calculator nou cu care să se bată. Fără mișto. De la el am învățat prima oară că e mai bine să fii îmbrăcat complet când stai câteva ore în soare. Muncă relativ ușoară, ne-am bronzat bine, am scos ceva bănuți.

Am fost și la țară la sapă, la ceilalți bunici. Muncă nu prea grea pentru un minor, toată șmecheria era să nu stai la palavre cu ceilalți. Când au văzut ce viteză aveam au crezut că trișez.

Aveam și niște neamuri prin zonă, cărora ceilalți, săracii, le spuneau „hoți”. Ăștia avea solar în spatele casei și curățenie în față. Era pe finalul epocii lui Tata Ceau, solarul nu era o minune a tehnicii, o construcție din lemn (unele grinzi erau crengi pur și simplu) cu nailon pus deasupra. Scoteau două producții de roșii pe an dar altul era șpilul. Trebuia să stai de ele, să muncești cam zi de zi. Știți cum e, exact ca la un job normal la oraș. Făceau moldovenii ăia ture toată ziua prin solar la bibilit. N-aveau vin, ca săracii, dar aveau cumva mai mulți bani, hidrofor în curte în loc de fântână cu roată, alee pietruită și casă care nu cădea.

Pe la sfârșitul mileniului trecut am fost prin Măieruș, o comună din Brașov, să fac un reportaj la direcția agricolă din zonă care deservea mai multe comune. În centru, într-un birou curățel la etajul 1 stătea un inginer de zootehnie înconjurat de pliante. L-am întrebat cu aroganță ce face statul pentru a-i ajuta pe țărani, nesimțitul de stat. Mi-a spus ce face el, pe banii statului, ceva foarte interesant. A luat niște plasmă (spermă de bou) să însămânțeze vacile din comună. I-au dat de la București, gratis, pe direcția lui. Cel mai bun soi, cel mai rezisten, din bou campion etc. Avea 5 shot-uri de-alea, gratis pentru țărani. „Dom’le, nu tre să facă nimic, doar să zică da. Vin eu și o pun, am școală, știu cum s-o fac. Doar să vrea”. N-a vrut nici un om în 10 sate, fugeau de el ca de dracu.

Și mai încolo, când m-am pus și eu la casa mea am vrut să-mi pun niște roșii în curte. Soacră-mea, care a crescut la țară, a început să croncăne că nu or să se facă niciodată, că m-am apucat să fac răsadurile în mai, că nu are timp să crească. Le-am ținut într-o mini-seră vreo trei săptămâni (oricine poate să-și facă, din pet de apă minerală, ălea de la Aqua Carpatica sunt perfecte că-s transparente), apoi le-am pus în grădină fără îngrășământ, fără nimic. Au crescut cât casa, cu niște roșii imense (semințele le-am luat la oha, de la Carrefour, în plic de-ăla de un leu jumate). Am avut atâtea roșii de nu am știut ce să fac cu ele, singurul regret că n-am apucat să-i spun soacră-mii „ții minte când ți-am spus că dacă voi țăranii v-ați pricepe la agricultură n-ați fi săraci. Uită-te la ele!”. Nu că ar fi mare filozofie, n-ai nevoie de două facultăți.

Deci, de-aia, pentru că țăranii români sunt deștepți și harnici și pentru că ăia de oraș care n-au crescut o gladiolă cred că țăranii sunt și mai harnici și deștepți.

Vrei să citești mai mult despre surprinzătoarea Românie? Cartea mea, Arhanghelul Raul, este acum în librării. Detalii aici.

8 thoughts on “Munci agricole

  1. animaloo

    Adica ce taranii nu sunt niste oameni frumosi la suflet?

    *parca suna altceva articolul asta deca “taranii au murdar in fata casei, deci cumpara local e o prostie”

    Reply
  2. ratza

    “Am avut atâtea roșii de nu am știut ce să fac cu ele”
    La anul le poţi pune la borcan pentru iarnă, dacă-ţi plac.

    Reply
  3. DanC

    Nu trebuie sa fii doctor in agro ca sa constati ca agricultura nu e ok. E suficient sa iesi afara si sa compari:

    http://www.petreanu.ro/2015/10/14/o-saptamana-n-normandia/

    Asa cum nu trebuie sa fii expert material rulant ca sa observi ca CFR-ul si drumurile in Romania suck big time.

    Ca să nu mai vorbim de sănătate, învăţământ, aparatul conţopist de stat etc.

    Dar lasă, o să fie bine, sigur s-a semnat un acord-două…

    Reply
  4. ioana

    Stai asa ca nu ai pus punctul pe marele i. Cum “stropeste” taranul roman si cand culege taranul roman dupa “stropeala”. Ce foloseste taranul roman la stropeala si ce cantitate in functie de cultura!?

    Prostia crasa e cand vezi ca el acum stropeste si imediat dupa mananca rosia/ardeiul ce dracu are acolo. Te crucesti de cata prostie zace in ei, in cei mai multi.

    Reply
  5. alex

    “Cine o fi spus ca ciobanul roman canta din fluier in timpul lui liber? Si ca angajeaza discutii metafizice cu oaia nazdravana? Si ca se gandeste la moarte senin? Eu n-am vazut asemenea ciobani romani. Ciobanul roman isi petrece timpul liber cu bagarea destului in curul altui cioban roman – dupa care se cracana de ras.”
    Paul Goma

    Reply
  6. Maria

    Nu e chiar asa…as putea spune ca am crescut in gradina! Muncesti “de-ti sar capacele” daca vrei sa umpli beciul, si congelatorul, si daca vrei sa vinzi nu prea iti vine la ce preturi de nimic sunt in magazine! Dar sa zicem ca mai si vinzi, prin absurd, banii aia iti ajung cat de un weekend in oras cu prieteni! Asteptam zilele de sarbatoare cu foarte mare nerabdare, iar dupa o zi de lenevit, cand intram iar in gradina parca nu mai fusesem acolo de cel putin o saptamana. Sa nu mai spun ca mai aveam si scoala primavara si toamna. Dar oricum poti fii sigur ca treci iarna cu brio fara sa apelezi la piata.

    Reply
    1. eftimie Post author

      Am să-ți spun un secret: și în alte domenii muncești de-ți sar capacele dacă vrei să umpli și beciul și congelatorul și să ai și de un weekend în ora cu prietenii.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *