Mi-am făcut buletin la București și am supraviețuit să spun povestea

Pe la vreo 10, 10 și un pic m-am dus spre Evidența Populației sector 4, am intrat înăuntru și mi-am făcut copii la documente, că statul român este un dinozaur care se hrănește cu copii după documente. M-am deplasat 1 minut până la poștă unde am stat aproape 5 minute la o coadă să plătesc o taxă plus „TIMBRU FISCAL”. M-am întors, mi-a făcut poza, m-a anunțat să vin peste o săptămână și cam asta a fost. A durat cam jumătate de oră.

Nu, nu mi s-a cerut dosar plic sau cu șină, că nu trăiesc în 1985 în Almanahul Urzica, nu, nu era coadă de un miliard de oameni care să vrea buletin în același timp cu mine deși trăiesc în cel mai populat oraș din România. Povestea lui Andrei este tristă, dar vorbim de Brăila, un județ care a stat sub administrarea unuia din cei mai odioși baroni PSD, Bunea Stancu, un om a cărui lăcomie la furat nu era întrecută decât de incompetență și prostie, iar povestea lui Vali este inventată (sau, mă rog, din aceeași perioadă cu glumele cu dosar cu șină), pentru că nu mai sunt polițiști la buletine de vreo 10 ani, serviciul ține de prefectură, iar noul sediu al SPCLEP Brașov nici măcar nu e mai e în sediul Poliției cum era până acu’ câțiva ani.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, este disponibilă la precomandă pe nemira.ro Detalii aici.

0 thoughts on “Mi-am făcut buletin la București și am supraviețuit să spun povestea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *