UE face internetul mai neplăcut pentru toată lumea

Am fost ieri la o discuție despre protecția datelor în Uniunea Europeană, adică General Data Protection Regulation, o directivă europeană menită să protejeze oamenii de pericolele de pe internet, ce va intra în vigoare din mai 2018. Documentul are 99 de articole iar niște oameni de la firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson au încercat să lămurească o parte dintre ele.

Pe scurt, ca să fie totul bine, orice nătăfleț care va vrea să scrie pe internet va trebui să aibă și vreo trei pagini separate în care să explice vizitatorului niște chestii de bază. Prima pagină ar fi „Termeni și Condiții” în care trebuie spus clar omului ce poate și ce nu poate face la tine pe site. A doua ar fi „Politica de confidențialitate” în care îi explici că preiei o serie de date personale de la el (cum ar fi IP sau adresă de mail) prin „cookie”-uri. Și a treia, „Politica de cookie” în care-i explici cum și cine prelucrează aceste date personale și ce vei face cu ele. Până acum astea erau pe o singură pagină, e recomandabil să o faci pe trei.

Vechea directivă pe tema asta prevedea să nu permiți accesul pe site până când omul nu e de acord cu „cookie”-uri, dar a fost un pic înmuiată, e suficient să-i arăți acel mesaj sus pe care să dea Ok fără să-l citească. Se discută și se poate ajunge la această variantă cu accesul numai după ce ți-ai dat acordul explicit.

Apropo, teoretic, anuțul ăla trebuie să apară de fiecare dată, practic de fiecare dată când intri pe un site, UE vrea să dai click pe el pentru că un paranoic, undeva, a simțit nevoia să fie apărat de asemenea posibilitate. Mai mult, s-ar putea să trebuiască să-ți dai acordul pe toate cele trei elemente de „prelucrare de date”.

A, și ce e prelucrarea de date? Păi, cam orice faci cu site-ul. A comentat cineva pe site, ai prelucrat date. A intrat cineva pe site? Dacă e un cookie care a înregistrat date personale despre el, ai prelucrat date personale. Trebuie să explici și cookie-uri băgate de terțe părți, gen codul de Google Analytics, sau codul de comentarii Facebook sau, dacă ești leneș și ți-ai pus butoane de share dintr-un plugin, explicații pentru toate cookie-urile folosite de linkedin sau mai știu eu ce rețea socială fake mai există. Faza bună e că suficient să dai niște linkuri către cookie-policy-urile lor.

Ar mai fi o chestie. Dacă tu ai pe site un mic, să zicem, malware, care preia niște date personale de la vizitator, adresa de e-mail, de exemplu, și-o folosește pentru phising, ei bine, pentru că prin site-ul tău s-a făcut asta, poți fi făcut co-responsabil la faptă. Securitatea site-ului cade în mâinile administratorului.

În fine, textul directivei e aici. Tot internetul în viitor va cuprinde mesaje de avertizare pe care nu le va citi nimeni, dar vor proteja teoretic publisherii de acel nebun care la un moment dat va vrea să forțeze mâna cuiva să-i plătească despăgubiri că i-a trimis spam pe mail cu „enlarge your penis” după ce a vizitat un blog sau că a aflat o prostie de pe un site și a transformat-o în religia personală ce l-a dus la dezastru. De-astea, birocrații.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *