Excursii la buget

Motorul vaporașului turuie încet iar eu sunt la ultimul etaj, pe terasă, la o bere. Nilul se scurge domol, așa cum a făcut-o mii de ani inspirând milioane de primitivi să construiască chestii la care azi nici nu cutezăm să ne gândim.

death-on-the-nile

Cred că mai durează vreo zi până ajungem la Edfu așa că n-avem altceva de făcut momentan decât să bem bere și să jucăm 66 dar, petru a deruta pe ceilalți români din zonă, zicem la tromf „Faraon” să pară că jucăm un străvechi joc egiptean. Berea e 5 dolari sticla, este Sakara Gold și e făcută de Heineken, deci e practic un Bucegi al lor. Dar nu au altă bere pentru că ei nu prea sunt cu alcoolul.

Pa a treia bere un amic care era „pe buget” se cară, zice că nu mai bea, cam scumpă și are chef de mers în cameră. Dar e prea frumos afară, manele egiptene sunt date în surdină și e Nilul, cplm, cum naiba să nu te bucuri de el? Imediat vine Ahmet, ghidul nostru, un mincinos de clasă continentală, să ne povestească cum egiptenii au inventat totul, de la apă la benzi desenate și strică toată vraja.

Așa că mai stăm un pic, mai radem o bere, batem faraonul. Chelner/barmanul, să-i zicem Ahmet, vine zâmbind „rândul ăsta e din partea mea”. Ok moșule, să-ți trăiească franțuzoaicele. Mai bem două beri și abia atunci ne cărăm.

Mi-am adus aminte de asta citind articolul ăsta simpatic despre cum să faci călătorii la buget. Da, ok, se poate, dar ce sens are? Să dorm în saci și să mă uit la un buget de 10 dolari pe zi? Dacă vreau trei beri și o pizza, ce fac? Dorm următoarele două zile pe stradă că ma ieșit din buget?

Eu cred că toată șmecheria în concedii și aventuri de genul ăsta este să te simți bine. Economii poți să faci acasă, dar să fiu al naibii dacă traversez jumătate de planetă și brusc mi se face poftă să mânc un cacadu fript și nu pot pentru că eu mi-am făcut buget de 15 dolari, și ăla costă 40 + garnitura + pâine. (am să presupun că în zona aia pâinea se plătește separat).

E ca și cum ai merge pe TransSiberian cu nașul. Sigur, o să ai o poveste de spus. Pe de altă parte, din compartiment, urmărind taigaua, eu o să am 5. Mai ales pentru că nu o să-mi înghețe degetele.

Vrei să citești mai mult despre surprinzătoarea Românie? Cartea mea, Arhanghelul Raul, este acum în librării. Detalii aici.

0 thoughts on “Excursii la buget

  1. Knut

    orice forma de calatorie e misto. cu buget mic intri mai mult in contact cu culturile unde te duci, cu buget mare exersezi miserupismul la un nivel superior.
    totul e o chestie de atitudine si de ce-ti bagi sigur in cap, e o chestie pur subiectiva.
    oricum ai calatori, nu conteaza, toate formele sint misto, important e numa sa calatoresti cit de mult poti.

    Reply
    1. blablabla

      am citi si recitit dar tot nu inteleg. poti detalia fraza “cu buget mic intri mai mult in contact cu culturile unde te duci, cu buget mare exersezi miserupismul la un nivel superior.”?
      recunosc ca filozofia nu este punctul meu forte.

      Reply
    2. Knut

      yo, daca nu prea ai bani esti nevoit sa adopti solutii care te aduc intr-un contact mai intens cu localnicii, nu maninci la restaurantele pentru turisti ci la cele la care maninca de obicei localnicii ac sint mai iftine, calatoresti cu mijloacele lor de transport comun, dormi in apartamente inchiriate acre au bucatarie si-ti gatesti deci mergi la magazinele lor alimentare, daca ai noroc te bucuri de ospitalitatea lor directa, sau cum faceam eu cind eram student – jobuiam la un han sau altundeva o saptamina si apoi calatoream mai departe, deci ai mai mult contact volens.nolens cu localnicii si cu viata lor cotidiana, implicit vezi, inveti, dac ai noroc chiar practici mai mult din cultura lor.

      sau daca ai bani poti sa faci un concediu a la eftimie, sau am rog cum viseaza el ca e frumos in concediu, huzuresti, esti servit ca un print, stai, bei, maninci, calatoresti cum vrea pula ta, adica cum zice domnu eftimie sa te simti bine, adica sa ti se rupa, si de ce ai mai multi bani de atita ti se rupe mai tare pina cind putem vorbi d emiserupism la un nivel superior 🙂

      dai si tu o bere cindva, ca nu fac gratis meditatii pentru oligofrenii care nu stiu sa inteleaga un text.

      Reply
    3. blablabla

      aha, deci ca sa cunosti un loc trebuie sa dormi pe unde apuci (in viziunea ta si la intrare in metrou este bine), sa mananci din punga si ,cireasa de pe tort, sa muncesti la spalat vase ca sa ai de intrare la un zoo atunci cand ai o dupa-amiaza libera si nu esti mort de oboseala.
      pffff, si eu care credeam ca fac asta cazandu-ma la un hotel pe post de “cartier general”, de preferat cat mai aproape de centrul orasului, si vizitand cat de mult se poate (muzee, cartiere, strazi, cladiri si/sau piete celebre si orice altceva care este specific zonei si iti poate da o mica informatie despre cum a evoluat acel loc) de dimineata pana seara, mergand cu piciorusele personale, folosind mijloacele de transport in comun doar pentru distante mari. Iar seara, dupa o asemenea zi, intrand tot in alt restaurant si comandand doar din categoria “specialitatea casei/locala”, atat mancarea cat si bautura, pentru a-mi satisface si latura gurmanda.
      PS1: Asta cu “restaurantele pentru turisti” si “cele pentru localnici care sunt mai ieftine” este ancestrala. Binenteles ca preturile nu au vreo legatura cu pozitia (centrala sau periferica), localitatea (oras sau comuna), zona (turistica sau nu). 🙂 Eu, de obicei, caut restaurantele familiale, adica alea care sunt in acelasi loc de zeci si chiar peste suta de ani, transmise din generatie in generatie.
      PS2: Sper ca realizezi acum, ca prin comentariul meu anterior, te-am “atatat” sa-ti detaliezi primul tau comentariu astfel incat sa poata fi interpretata exact acea fraza generalista. deh, fineturi de oligofren 😉

      Reply
    4. Knut

      @blablabla
      eu chiar nu inteleg de ce te enervezi. nu te opreste nimeni sa-ti faci calatoriile exact asa cum poftesti.
      daca ai fi citit atent postarea mea (dar am vazut ca ai probleme cu intelegerea unui text asa ca te scuz), ai fi vazut ca eu exact asta am spus, ca oricare ar fi modalitatea in care fiecare intelege sa calatoreasca, important e sa calatoresti, ca a calatori e o chestie misto. nu am facut nici o sugestie despre cum e mai bine sau mai frumos s-o faci.
      am calatorit ca sarac (ca student esti obligatoriu sarac), am calatorit si ca om cu suficient in buzunar, pentru mine amindoua au fost ok.
      ok, ai vrut sa te bagi in seama…

      Reply
  2. Simona

    Suntem cu totii diferiti. Din fericire!
    Pe mine excursiile “al inclusive” sau luat bilet, rezervat hotel, mers vizitat, frumos, intors acasa, ma plictisesc teribil! Nu stiu daca poate sa fie ceva mai enervant de atat. Eu nu plec pentru relaxare, sau cand o fac ma lafai. De cele mai multe ori plec pentru aventura, pentru cunoastere si luat autobuzul.
    Uite in Sri Lanka sau in India poti sa angajezi lejer un taxi. Cu aer conditionat chiar. Vizitezi jumatate de tara cel putin, intrari la obiectivele turistice si cazare asigurata, totul in 600 de euro. Boierie, nici nu iti trebuie cine stie ce bani.
    Mie imi place sa descopar, sa merg cu trenul, sa simt putin locul, nu doar atractii turistice vandute la preturi prea mari.
    Inteleg perfect si ce spui tu. Am prieteni carora chiar nu le place sa calatoreasca asa. Si pot sa respect asta…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *