Economie, tehnologie, familie și reproducere

Salturile tehnologice și modificările economice recente permit modificări sociale cu efecte încă nebănuite. Când spun recente mă refer la ultimii 100 de ani – pentru astfel de modificări sociale cu efecte biologice este nevoie de durate lungi.

Din multele periodizări ale istoriei aleg să folosesc acum pe aceea care se bazează pe forța motrice a producției economice: Epoca Mușchiului, Epoca Motorului și Epoca Informației. Nu intrăm deocamdată în considerații de filosofie a istoriei, de genul cine influențează pe cine – cultura influențează tehnologia sau economia trage după ea cultura – ne mulțumim să constatăm apariția modificărilor. Care modificări nu sunt bruște, au desfășurări în timp și spațiu determinate de o mulțime de factori.

Epoca Mușchiului și Epoca Motorului s-au bazat pe familia nucleară în ceea ce privește ”producerea și reproducerea vieții” (cum ar spune Marx). Prin producerea vieții înțeleg asigurarea necesităților de bază ale traiului (adăpost, hrană, securitate fizică) – la reproducere lucrurile sunt clare, sper (conceperea, creșterea și educarea copiilor). Modelul familiei nucleare în Epoca Mușchiului: bărbat și femeie care asigură producerea vieții pe lângă care se găsesc bunicii (incapabili de producerea vieții) și copii cuplului. Modelul economic se bazează pe segregarea sexuală a muncii: bărbatul îndeplinește muncile care necesită forță fizică, femeia este dedicată activităților casnice.

(NOTĂ: Aici este momentul să atrag atenția asupra anacronismului și interpretărilor anacronistice: bărbații din Epoca Mușchiului nu le-au trimis pe femei la cratiță din răutate, ci pentru simplul motiv că o femeie ar fi avut o productivitate extrem de scăzută la tăierea unui stejar cu toporul. Dimorfismul sexual este un fapt biologic, care în cazul speciei umane a dus la această segregare sexuală a muncii. Interpretările anacronistice ale acestei evoluții istorice constituie doar un element de propagandă ideologică.)

În Epoca Motorului se produce o primă rupere a familiei nucleare: bunicii se îndepărtează de cuplul aflat la maturitate pentru simplul motiv că modalitățile de producere a vieții permit acest lucru. Bătrânii nu mai au neapărat nevoie de tineri ca să se adăpostească, hrănească și să fie în siguranță – funcțiile acestea fie au fost încredințate parțial societății, fie cantitatea și calitatea producției este suficientă. De asemenea creșterea și educarea copiilor începe în Epoca Motorului să fie încredințată societății prin ”industrializare” – școli publice. Tot în Epoca Motorului (mai ales după atragerea femeilor în industrie) apar primele cazuri în care femeia nu are nevoie de bărbat pentru creșterea și educarea copiilor: forța fizică nu mai este neapărat necesară pentru producerea vieții.

Încă o dată: aceste modificări se produc în timp, nu este vorba de salturi bruște, de multe ori nici măcar nu sunt conștientizate de societățile în care se produc. Desfășurarea în spațiu a acestor modificări este rezultatul circulației ideilor, tehnologiei și schimburilor economice – dar și vitezei cu care acestea se deplasează.

Un element comun pentru Epoca Mușchiului și Epoca Motorului: conceperea copiilor este naturală, cu minime intervenții umane. Aceste intervenții sunt limitate o perioadă foarte lungă de nivelul cultural și tehnologic: metoda calendarului, prezervativul din mațe de oaie, avortul provocat, operația cezariană. Mai ales în Epoca Mușchiului astfel de intervenții în conceperea copiilor sunt respinse: era nevoie de cât mai mulți oameni pentru a asigura producerea vieții, mortalitatea infantilă era combătută prin nașteri multiple. În Epoca Motorului atitudinea socială devine mai relaxată față de intervențiile în conceperea copiilor – mai ales din punct de vedere practic. Din punct de vedere cultural rămân valabile tabuurile față de intervențiile umane în conceperea copiilor.

Și aici este momentul să introducem un nou element în discuție: aspectul cultural/ ideologic. Între economie – tehnologie – cultură – ideologie există o relație de influențare reciprocă și în general dezvoltările nu se suprapun, ci se determină și se condiționează reciproc. Iar salturile și modificările din aceste domenii duc la evoluții societale – care la rândul lor nu sunt uniforme în toate straturile societății.

Să privim puțin cazul Imperiului Roman – situat în Epoca Mușchiului din punctul de vedere economic și al tehnologiei: producerea vieții se baza pe lucrul mecanic generat de forța musculară, de la vitele de tracțiune până la sclavii de pe galere. Este o societate care eficientizează la maxim forța musculară, mult mai bine decât în celelalte societăți sclavagiste anterioare (greci, egipteni, perși etc.) Pentru majoritatea straturilor sociale modelul general valabil rămâne familia nucleară, idealizată fiind familia țărănească din ”epoca de glorie a strămoșilor”, respectiv perioada de ascensiune rapidă a republicii. Legile care reglementează relațiile sexuale au la bază principiul transmiterii genelor bărbatului cu toate consecințele (fidelitatea, moștenirea, capul familiei). De ce? Pentru că romanii nu știau de drepturile omului – pur și simplu rezolvau problemele societății cu instrumentele culturale pe care le aveau la îndemână.

Văd adusă în discuție de multe ori greșit homosexualitatea practicată de romani și de greci. Un fals argument: homosexualitatea din epoca romană și greacă nu are nici cea mai mică legătură cu ce se are în vedere în prezent. În cazul grecilor era vorba de o inițiere sexuală de la maestru la discipol, la romani era vorba de o extindere a dreptului de viață și de moarte deținut de un cetățean asupra celor inferiori lui. Am explicat cu altă ocazie percepția romanilor asupra actelor homosexuale: un bărbat avea dreptul să întrețină relații sexuale cu oricine câtă vreme nu devenea dependent de acest obicei, văzut ca o funcție biologică. În același timp cetățeanul roman trebuia să fie cel care penetrează și sub nici o formă nu trebuia să fie penetrat – din acest motiv relațiile homosexuale între cetățeni erau de neconceput pentru romani.

Din punct de vedere istoric relațiile homosexuale apar în societățile și în straturile sociale în care producerea vieții este lejeră pe de o parte, pe de alta aceleși relații homosexuale apar în zonele sociale în care instinctul sexual este reprimat, benevol (mediile în care este asumat celibatul) sau forțat (mediul militar, mediile în care condițiile economice/ demografice nu permit găsirea unui partener). În primul caz instinctul sexual este satisfăcut în forme diverse pentru că acest lucru este permis de condițiile materiale, în cel de-al doilea caz același instinct este satisfăcut cu ce se găsește la îndemână.

Despre modificările de la sfârșitul Epocii Motorului și începuturile Epocii Informației într-un episod viitor.


Acest articol este scris de amicul George Damian, un jurnalist român pe care-l veți putea citi mai des în noul său proiect historice.ro.


Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, este disponibilă la precomandă pe nemira.ro Detalii aici.

7 thoughts on “Economie, tehnologie, familie și reproducere

  1. Noise

    Colegul sau prietenul tău George este puțin homofob. Dar e ok ca este genul de homofob cu care poți dialoga si care începe probabil discuția cu “Eu nu sunt homofob, dar …”
    Adevarul este ca nu îl cunosc dar am dat click pe site-ul lui. Si de exemplu am luat articolul cu Alan Turing pe care îl rezum aici așa:
    – de fapt Turing nu a fost nici pe departe așa de tare pe cât credem noi si mai ales nu prezintă corect istoria. Deci un film artistic nu este faptic – wow . E ok nici nu a contribuit decisiv Turing la dezvoltarea industriei IT si uneori când vrei sa prezinți fapte istorie e bine sa ii intrebi si pe cei din domeniul despre care vorbești cum sunt lucrurile in industria lor si ce înseamnă “mașina Turing” pentru programare. (Hint este ceva mai mult decât acea construcție fizica din film)
    – de fapt filmul este o încercare a Hollywood sau a cuiva de a face lumea mai homosexuală. Teoria asta am mai văzut-o prin diverse locuri mai ales la oameni cu aer de intelectuali care cred au ei cumva o capacitate extra de a vedea clar lucrurile si care ne scapă noua celor de rând. Breaking News si altii au uneori fix aceeași impresie. Ii recomand o privire mai critica asupra propriilor convingeri. Uneori asta face o diferența mare in viața si mai ales in știință.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *