Dumnezeu: instrucțiuni de folosire

Evenimentele din ultima lună au scos la iveală, printre altele, o mulțime de oameni nemulțumiți de activitatea lui Dumnezeu. Pentru că acești oameni au o cultură redusă a religiei și conceptului de Dumnezeu și au impresia că Însuși este un fel de sectorist pe care îl chemi când ai tu nevoie de el să-ți rezolve micile probleme cu vecinii.

Dar nu e chiar așa. Pornind de la premisa că credem în Dumnezeu, atunci credem și în capacitățile sale. E atotputernic și atotștiutor, este toată creația și ceva în plus. Este ca Forța, în tot și în toate. Primul pas e să crezi că există. Apoi să conștientizezi cât de mult există. Când te compari cu această imensă și infinită energie care este Dumnezeu îți poți da seama că ești doar un floc în cosmos.

De-aia religia este un exercițiu de umilință. Să ne aducem aminte cine suntem și unde suntem. De-aia se stă în genunchi și cu capul plecat, nu pentru Dumnezeu, că pe el îl doare în cur cum stai, ci pentru cel care se roagă, ca să știe cine este și unde este.

Să-l tragi pe barbă acum pe Dumnezeu pentru ce se întâmplă la Paris sau la București e o dovadă a lipsei tale de credință în el. Nu vorbesc de religii, vorbesc de însuși Autotputernicul. Să ai impresia că a greșit înseamnă să negi una din super-puterile sale, atotcunoașterea. Dacă nu știe totul nu e Dumnezeu, și-atunci te raportezi la un el ca la un duh din lampă, să-ți împlinească trei dorințe.

Dumnezeu nu e un chelner să vină când vrei tu și să-ți aducă ce vrei tu. Ori crezi că e atotputernic, ori nu crezi deloc. Asta ne duce la a doua problemă, să crezi că știi ce vrea Dumnezeu pentru semenii tăi.

Când te apucă astfel de aroganțe, nu faci decât să produci suferință celor din jurul tău, creștin sau musulman sau hindus sau, cel mai odios, vegan, nu pentru că Dumnezeu nu e de acord cu tine și există o cale mai bună (n-avem de unde să știm asta că nu suntem Dumnezeu) ci pentru că renunți la umilință, o calitate pe care o dobândești abia atunci când crezi cu adevărat în Dumnezeu.

Evenimentele neplăcute din această perioadă ne-ar aduce aminte, în mod normal, să fim umili, să înțelegem că ne confruntăm cu forțe imense pe care nu le putem controla. Și prima reacție e frica. Profetul Yoda a spus (aș putea să vă dau citatul din învățatul buddhist de unde s-a șterpelit citatul, dar e mai ok cu ăsta) că „frica duce la mânie, mânia duce la ură iar ura duce la suferință”. Dacă în loc de frică am trece la umilință, am descoperi un Dumnezeu interesant, poate chiar am ajunge să credem în el. Până la urmă, scopul nostru pe planeta asta este să aflăm adevărul absolut, ăla pe care doar Dumnezeul îl știe, nu să ne batem cu săbii laser între noi.

„House of cards is overrated” - Dumnezeu

„House of cards is overrated” – Dumnezeu

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, este disponibilă la precomandă pe nemira.ro Detalii aici.

19 thoughts on “Dumnezeu: instrucțiuni de folosire

  1. ed

    Foarte fain!Ca furnica atunci cand nu intelege de ce e strivita …Stai si explica ca te grabeai sa platesti impozitul pe casa ca daca nu il platesti e jale….

    Reply
    1. radu

      Exact dle Damian, Claudiu n-a înțeles nimic. Dumnezeu nu e ocupat doar vinerea. Dumnezeu e ocupat toată săptămâna. Că ne rugăm la el sau nu, că suntem umili sau aroganți, că îi aducem sacrificii umane, animale sau că postim miercurea sau vinerea, că îi respectam ritualurile magice sau nu, că îi ajutăm pe cei nevoiași de lângă noi sau dimpotrivă, dacă ne aruncăm în aer într-o sală de teatru plină în numele lui, îi este ABSOLUT indiferent. În orice oră sau zi din săptămână, 365 de zile pe an, până în vecii vecilor.

      Reply
  2. Un Altul

    Sunt de acord atat cu cel care a scris articolul, cat si cu cel care a scris pe “prosicontra”. Concluzia pe care o trag eu: religia a ajuns sa fie stapanita de aparentele si de interpretarile fiecareia dintre grupurile religioase. Lipseste esenta! Lipseste taman ocrotirea vietii si iubirea ei si a tot ceea ce tine de viata. Am vazut atatea femei mergand la biserica si inchinandu-se si facand rugaciuni si zi si noapte, dar cand vine vorba de jignit si de aratat rautatea, au fost primele. De ce sa faci atata efort sa te rogi, daca tu nu intelegi nimic din ceea ce faci. Incep sa cred ca majoritatea fac acest lucru doar ca sa isi creasca si mai mult stima de sine, in loc sa o coboare la maxim. Umilinta si iubirea, atat ar trebui sa ramana… Restul e cancan si prostie.

    Reply
  3. Alina

    Claudiu Dumnezeu nu este mai ocupat vinerea decat in alte zile. Dar daca noi nu il chemam, de ce sa vina Dumnezeu?! Sa treaca peste vointa noastra?! Pai nu ne-a dat liberul arbitru?! Noi nu avem nevoie de El, pt ne suntem atotsuficienti, dar daca se intampla o tragedie, ne suparam ca nu a intervenit!

    Reply
  4. RG

    De unde stii ca Dumnezeu nu e de fapt Allah, sau Baal, sau Thor? Toate religiile vor acelasi lucru, pe care l-a spus si autorul acestui text : umilinta. Acea senzatie care te face sa te simti neputincios, si te pune in genunchi, chiar daca nu vrei asta. Atunci, in acea stare de frica latenta permanenta , careia simti o nevoie incredibila sa te opui dar in acelasi timp stii ca nu poti pana la capat, il vei gasi pe Dumnezeu. Dar o stare de frica latenta permanenta nu e chiar departe de minimul pe care il poate atinge cineva. Energia la care aspiri stii ca nu iti este “permisa” si presiunea e imensa sa nu gresesti.

    Dumnezeul biblic si toti ceilalti dumnezei sunt doar interpretari, de multe ori imprumutate din societatile in care indivizii se dezvolta.
    Dumnezeu nu e energie, cel putin nu asa cum o pictezi tu, autorule. De ce am simti nevoia sa ingenunchem unei energii? Unei energii benefice ii putem rezista, altfel ea trece deasupra noastra si nu ramane nimic in noi.

    Religiile lumii sunt instrumente invechite, lumea a evoluat de 2000 de ani, trebuie sa mergem mai departe ca umanitate.

    Sa ne luam si sa dam energie si iubire unii altora, prin interactiuni vii si cu substanta. Sa fim toti puternici, bravi si iubitori si atunci vom avea cu adevarat senzatia ca nu suntem doar micute furnici si ca prezenta si contributia noastra in viata asta, chiar daca mica in comparatie cu restul lumii, e vitala si face o diferenta.

    Energia pe care nu o putem numi, si la care aspiram de fapt cu totii e Iubirea. Cea adevarata, fara pretexte si fara recompense. Neconditionata. Suntem formati din ea, e cea mai puternica forta creatoare din Univers.

    Suntem toti niste stalpi luminosi umblatori de iubire.
    Nu “floci” ingenunchiati, docili, cotizanti la casa de fomisti a vreunei religii sau alta.

    Reply
    1. Leon

      “Suntem toti niste stalpi luminosi umblatori de iubire.” RaduF, tu esti?
      Si sincer, religiile sunt un lucru extrem de nociv.

      Reply
  5. ciprian

    probabil cel mai bun articol al tau pe care l-am citit vreodata. daca si crezi ce-ai scris si probabil ca da, meriti succesul de-l ai si chiar mai mult 🙂

    Reply
  6. altona

    @RG
    “De unde stii ca Dumnezeu nu e de fapt Allah, sau Baal, sau Thor?”

    Asta este mai simpla. STIU pentru ca CRED. Nu este nevoie de mai mult. Totusi, pentru ca si apostolul Toma a pus problema in Duminica Invierii, Dumnezeu s-a milostivit de noi si ne-a intarit credinta: in Simbata Invierii aprinde lumina sfinta la Ierusalim.

    Daca nu-ti este de ajuns, poate ca este nevoie ca Dumnezeu sa-ti aduca o adeverinta scrisa.

    Reply
    1. Perkele

      asta cu lumina sfanta e posibil sa fie o scamatorie a preotilor, n-as avea incredere doar in asta. oricum, biserica noastra ortodoxa are grija sa isi bate joc de credinta oamenilor aducand lumina sfanta cu avionul din Ierusalim, risipa mai mare si fariseism rar exista.

      Reply
    2. radu

      Ce tare! Singura minune repetitivă pe care o face Dumnezeu e o torță de fosfor dintr-o cămărută ascunsă săpată în stâncă, în Ierusalim. Asta e tot ce poate, pentru a-si dovedi existența ??? În rest, nu prea se implică… Slăbuț zeu! Nu mă convinge!

      Reply
    3. Leon

      Isuse cristoase calare pe unicorn, cat de credul poti sa fii? aprinderea magica a unei lumanari in prezenta a doar 3-4 oameni e un miracol? mai miraculoasa este aparitia pe fundul cainelui…

      Reply
  7. altona

    Toata bascalia asta ieftina de santier imi spune ca am de-a face cu oameni chititi sa loveasca in credinta ortodoxa. Un ateu, de exemplu, ar refuza sa piarda timpul pentru ca nu-l intereseaza subiectul. De aceea discutia se opreste aici. Eu CRED in Dumnezeu. Voi puteti sa va cistigati existenta in continuare.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *