Despre propagandă și putere media

O, voi, oameni răi care nu vreți imigranți sirieni, știți că omul care ne-a dat iPhone-ul este fiul unui emigrant sirian? Atâta doar că tac-su l-a cam abandonat, nu s-a luptat pentru el (în definitiv provenea dintr-o familie bogată) iar mă-sa l-a dat spre adopție, făcând scandal cât casa că a fost preluat de o familie de oameni fără facultate. Și-acum depinde în ce scop dai informația asta, cel puțin prima parte: dacă o faci în Huffington Post, o faci să te dai mare, cum ne-a prevăzut profetul Eminescu („Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el”). Dacă o face ca să-și îndeplinească un plan mai larg, e propagandă. Expunere.com și alte site-uri de idioți nu fac propagandă, o să explic mai jos pentru colegii cărora nu le-a plăcut școala.

Deci care e scopul?

Primul reflex al oricărui om cât de cât matur ar fi să se dea un pas în spate să încerce să observe ansamblu. Pentru ca propaganda să fie propagandă ea trebuie să aibă un scop. Dar care e ăla în cazul site-urilor care răspândesc patriotism de doi lei? Apropierea de Rusia? Cam greu, nu văd cum ai putea crede că Rusia e bună când începi să verifici puțin istoria noastră. Îndepărtarea de Europa și SUA astfel încât să fim o țintă sigură pentru Rusia? Mult mai probabil dar foarte puțin posibil. Și o să explic mai încolo de ce.

De ce arată a propagandă rusă?

E simplu, tot pentru oamenii care dau un pas în spate. 90% din articolele de acolo sunt reciclări ale unor articole mai vechi din presa din anii 90 care sunt reciclări ale unor articole din perioada comunistă când se făcea protocronism la greu. Toate trăznăile din ultima vreme le-am citit pe vremuri în Almanahul BTT, Almanahul Știință și Tehnică, Magazin Istoric și multe altele. Supercamionul făcut de Ceaușescu? Pizdos, doar că l-am văzut și în revista Uniunea Sovietică prin 1988. Turnul Eiffel făcut de un român? Am mai citit-o de vreo câteva ori când eram mic. Toate astea erau prin revistele și almanahurile vremii, într-o perioadă în care în România conta să ai și niște ruble, mai ales la intelectualii vremii, chiar și dizidenți. Că mai mergeai în schimburi de experiență prin țările CAER și acolo rubla era la putere. De-aia bătrânii de azi strigă că e propagandă rusă de fiecare dată când aud trăznăile astea, pentru că asociază tipul ăsta de articol cu vremurile alea, fără să analizeze un pic.

Dar cum au apărut?

Păi la începutul anilor 90 jumătate din presă era la băut și cealaltă deja bătea mâna cu noul PCR (actualmente PSD – PNL). Dar cineva trebuia să scrie și texte pentru ziar, să apară ziarul, așa că veneau nebunii la redacție cu texte gata scrise și erau publicate, că era mai ușor și nu cereau bani. Ăia refuzați de propaganda comunistă pentru că, deși scriau în stilul și spiritul vremii, erau prea săriți de pe fix chiar și pentru comuniști. Și nebunii sunt ai dracului de coerenți și de grafomani. Cel mai reprezentativ e Pavel Coruț, a scris peste o sută de cărți cu spioni secreți români care se luptă inițial cu rușii, apoi cu occidentul, apoi cu extratereștrii și în general cu bubulii, dușmanii negativi. Lumea îl ține minte vag pe Coruț, că a avut ceva succes (a fost primul dacopat de succes, el a propagat în draci ideile cu temple dacice, tuneluri, magii, sfaturi străvechi). În plus, nu bea, deci avea foarte mult timp liber, a scris ca un apucat. Doar că, pe lângă el, au mai fost câțiva nebuni, câteva sute, care neavând timp de alcool, s-au dedicat propagării genului ăstuia de articole. De-aia Dan Alexe în maieu care bea vin și regulează toată suflarea femeiască de pe bătrânul continent e mai puțin prolific decât Bizzaro Dan Alexe, care vorbește de secrete dacice, Kogaion și Octogon. Prostiile astea apăreau prin ziarele de mare succes ale vremii, România Mare sau Evenimentul Zilei. Ce credeați meșterilor, că unchiul jenant al presei, Ion Cristoiu. a publicat doar găini care nășteau pui vii? A publicat și alte scamatorii.

„Welcome to the internet”

Ziarele românești nu au arhivă de online. Nu poți găsi articole din 2002, deși erau și atunci. Cel mai bun exemplu e EvZ, unde s-a schimbat site-ul de vreo 3-4 ori pierzându-se arhiva. Lumea n-are timp de mers la bibliotecă să recitească astea. Tot ce apare acum pe internet e nou, mai ales pentru oameni care au fost deconectați de la massmedia scrisă  vreo 10 ani. Între 2000 și 2010, televiziunea a fost la putere. Ziarele au început să moară atunci. Prin 2007 cel mai citit ziar „quality” era Jurnalul Național, dar nu că era bun sau interesant, ci că se dădea o Dacie la tombolă. Classic Tucă, un alt erou al presei, om care s-a remarcat în sportul ăsta printr-o singură idee bună și fixă: premii. Emisiunea lui de mare succes de la Antenă se numea „Milionarii de la miezul nopții”, că era un talkshow unde se dădeau premii în bani sau mașină de spălat. Așa a făcut succes și cu Jurnalul. În perioada aia apare RDS-RCS să dea internet la popor de mare viteză, toată lumea găsește entertainment pe internet, ziarele încearcă să prindă din urmă trendul dar, fatalitate, toți ziariștii din conducere erau la băut. Niciunul nu s-a gândit măcar să dea o mașină de spălat la concurs, au năvălit cu tot conținutul din ziar pe internet. Și prin conținutul ăla erau și trăznăile din anii ’80, reciclate în ’90 și reșapate în ’00. Știrile „la zi” erau inutile, oricum te bătea televiziunea, singurul conținut care rămânea erau poveștile fantastice cu tunul cu plasmă lăsat de Henri Coandă sau turnul Eifel făcut de un român.

Și moare presa print

Orice băiat cât de cât cu cap din presa scrisă, care n-a fost lăsat de șefii bețivi sau doar tâmpiți să câștige la internet este dat afară și-și face propria publicație online. Unde publică exact după regulile internetului, la prins click-ul, la capturat fraierul. N-au nevoie de bugetele stoarse de marketerii deștepți de la ziare de la agenții de publicitate, pun un profitshare, un Google AdSsense și scot bani puțini, dar siguri. Firmele de afiliere din România plătesc la 15-20 de zile, mare agenție de publicitate media la 6 luni. Google AdSense plătește la o lună și un pic. Când renunți la rudele din firmă și ții site-ul de unul singur e mai ușor. E deja legendară faza cu Tucă ce-și angajase toate rudele la Jurnalul. Costică de la DTP, pe care l-ai scuipat în gură din Touareg când ți-a spus de o mărire de salariu și un site mai bun, face acum un site de acasă cu cheltuieli minime și te îndoiae la trafic. Și nici nu trebuie să producă ceva nou, ia din textele vechi cu fantasmagorii, despre care nu poți pretinde că sunt ale tale, să ceri drepturi de autor, că și tu le-ai furat de altundeva. Apoi e partea tehnică. Nerușinații din presa clasică ce se plâng acum că le iau fața alde expunere.com ignoră că site-ul ăla este mult mai user friendly decât 90% din toate site-urile românești. Uită-te ce meschin e site-ul Dilema Veche, pentru că pe ăia îi doare în cur de scos banii, și cât de ușor de citit sunt site-urile nebunilor.

Iar știrile „la zi”? Ălea nu contează, mor peste câteva ore, așa că pot scrie orice atâta timp cât dă prostul click. Uite, de exemplu, Klaus Iohannis e homosexual.

Și despre bani

Marketerii continuă să facă rost de bugete mari, dar ăia de prin firmele de publicitate văd și ei trendul. „Uite-l pe vremuritulburi.com, ce succes face!, are mii de share-uri”. Că ei lucreză și cu date, nu doar cu vorbe bune despre publicul „quality”. Publicul tău „quality” de românia e compus din săraci cu figuri în cap, puțoi cu iPhone care stau în chirie și oameni cu gipan care stau în garsoniere. Dacă prostești un manelist, ăla cumpără 10 iPhoane de aur pe loc și două Bentley-uri și 100 de cărți cu Arsenie Boca să le dea în tot satul lui. Și ăla nu dă click pe Dilema Veche. Pentru că pe ăia de la Dilema nu-i interesează să fie citiți, share-uiți sau chiar să producă bani cu treaba aia în timp ce pe ăștia îi interesează să facă banii imediat, că altfel n-au cu ce plăti chiria, serverul sau domeniul. Pentru ei țintele de trafic sunt reale, că miaună de foame dacă nu le obțin. Mass-media românească nu e pe profit, e pe pierdere și se complace în asta. Dacă compari ce audiență a avut Guerila pe vremea când exista, Dobro și Craioveanu trebuiau să aibă 150 de euro salariu. Doar că nu au avut, că era finanțatorul în spate și susținea lipsa de performanță, și când ăla a lăsat gaura, a murit de tot. Marketerii deștepți încep să vadă că li se scurg bugetele printre mâini către site-uri de-astea dubioase unde nu te poți angaja sau băga la un comision că ei au deja un sistem electronic automat care le aduce banii rapid și fără comisioane mari.

Revenind la propagandă

Trebuie să fii naiv să crezi că propaganda rusă, dacă e cu adevărat propagandă rusă printre site-urile de clickbait, ar avea ceva succes. Chiar și în direcția aia, a îndepărtării de Europa și SUA. Pentru că presiunea mediatică din partea Occidentului e inimaginabil mai mare decât își închipuie oamenii care nu stau un pas în spate. E greu să zici că Occidentul e de căcat când dai like de pe telefonul american iPhone din cafeneaua americană Starbucks și ceri să fii plătit în moneda europeană Euro. O fi nasoală Germania și Merkel, dar nu-i așa că tot BMW sau Golf îți iei? Asimov explică mecanismul ăsta destul de fain în „Fundația” doar că liderii noștri de opinie sunt mult prea intelectuali să se rapoteze la cărți „ușurele”. Dar nici nu sunt suficienți de învățați să citească măcar cursul de mass-media și manipulare de pe la miile de facultăți de jurnalism, ălea făcute de putorile care nu vor să muncească (ca mine). Măcar ar ști de modelul în doi pași de comunicare al lui Lazarsfeld și bubele sale. Sau dacă ar citi altceva, de prin istoria manipulării, ar ști cum a fost prostit HG Wells de socialism și marxism lenininsm și se vede (iar, lecturi ușoare, neinteresante pentru intelectualiști) sau cum a fost prostit însuși Dalai Lama, autorul celor mai generale citate din internet despre cum e bine să fii un om bun.

Dacă ar citi măcar un picuț din astea (serios, sunt vreo sută de pagini, cam 50 de bloguri) ar ști că e penibil să crezi că Vasile Ernu e propagandist rus, în condițiile în care are audiență sub motanul meu. El nu e influencer nici măcar la el în bloc, cum naiba să fie influencer în România?

Încă un pas în spate

Vrei să vezi care e starea de spirit a poporului? Ieși din turnul de fildeș, renunță la epoleții de intelectual de mică audiență și urmărește un pic pe adevărații influenceri. Pe regii manelelor. Regretatul Alexandru Mușina avea o argumentație destul de largă cum maneaua este, acum, adevărata muzică populară, pentru că ea cântă exact despre dorințele imediate ale poporului. Bagaboante, bani, succes social, invidie, acolo e miezul. Analizând manelele vezi că noi toți nu avem raționament diferit: iau iPhone să moară dușmanii, pune poze pe Facebook din concediu în străinătate să se vadă valoarea mea dar și sufăr ca un câine când nu mă iubești făcând versificație infantilă (100% din lirica românească este infantilă). Când o să auzim manele cu „rușii sunt buni”, atunci să ne îngrijorăm.

Concluzii (TL;DR)

Oamenii speriați de site-urile care propagă tâmpenii gen expunere, fluierasul, comisarul se împart în 4 categorii.

  1. Pseudospecialiști în media care n-au citit nici măcar trei cărți despre manipulare și propagandă. Tot țăranul a citi Machiavelli, vrei să-l faci să dea din colț în colț întreabă-l de Baltasar Gracian. Dar citește-l mai întâi, măcar Criticonul.
  2. Ziariști bătrâni care au fost la băut de la început până acum.
  3. Propagandiști ruși care nu au suficiente resurse să facă propagandă așa că agită apele ștind că, astfel, lumea chiar o să le dea importanță.
  4. Băieți deștepți din media care-s disperați că site-urile astea o să le fure, o dată cu audiența, și preșul cu bani de sub picioare.
Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

0 thoughts on “Despre propagandă și putere media

    1. Mrstabber

      Nu e evident? Sa faci bani. Clickbait-ul functioneaza, creezi situri cu duiumu pe serverele din beci, reciclezi continut, bagi adsens-ul, si speri ca Google nu-ti trage presul de sub picioare pana apuci sa scoti ceva banuti. Si avand in vedere ca publicitatea online e ieftina in Romania te iarta baieti, cel putin o perioada. Anu trecut prin vara era un network de clickbait asemanator in US, propaganda a la FoxNews faceau aia, pana le-a tras clapa Google, intr-o singura zi au inghetat conturile de Ad Sense cu peste $5 mil si 150 content writters si-a pierdut slujba 24h.

      Reply
  1. Dex

    Deci nu e propaganda ruseasca? Tebuie sa dau foc la steagul ala cu CCCP! Eu tineam cu Rusia doar pentru ca aveam impresia ca fac mai multa treba decat ailati desi au 1% din buget!
    O sa-mi spui ca si cu arabii e la fel, presa nu e de fapt anti Israel, ci chiar pro! Atunci chiar imi ard carnetul de membru Hezbolah si ma mut in Groenlanda!

    Reply
  2. usa

    Vasile Ernu, propagandist, agramat, la Digi 24: “Cu stalinismul e mult mai usor…simplu sa lupti, maxim ce poate face e sa te bage in puscarie. Parrrt! Sa fim seriosi, aici nu e nimic serios. Ei, a lupta cu un regim care nu-ti ia, ci-ti da (capitalism), este mult mai riscant, mult mai periculos, pentru ca te face un anumita forma de dependenta, te pune intr-o regim de semi-sclavie in care tu nu mai poti controla” 🙂

    Reply
    1. Perkele

      Ernu scria despre nu stiu ce targ de carte si i-a scapat “Biblioteca Universitatii A.C. Cuza”. A corectat pana la urma, insa.

      Reply
  3. TSBogdan

    Nu știu cum de nu am dat de acest articol atunci când l-ai scris, dar nici acum nu e târziu! 😀
    Partea proastă, indiferent de unde a pornit acest trend și care sunt scopurile sale, e că reușește să afecteze în diferite moduri tot mai mulți oameni!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *