Cinematografia de asistați social

Guvernul vrea să mai căpușeze firmele de internet și telefonie cu 1% din venituri, pentru a aduna bani la Consiliul Național al Cinematografiei, instituția care finanțează filme românești. Ceea ce înseamnă că, în viitor, filmele românești vor avea parte de o ciorbă cu mai multă carne, iar faianața va fi de-aia bună, nu de-aia de Dedeman.

Ideea în spatele acestei finanțări de filme românești e că sprijinim arta, pentru că dacă ne demonstrează ceva economia și istoria e că arta sprijinită de stat e cea mai bună artă. De-aia sunt pline muzeele lumii de artă sprijinită de stat.

O altă idee care curge prin capetele românilor ca mucii din nas e că noi suntem prea țărani să apreciem filmele, și că în străinătate noul val de film românesc face ravagii. În realitate, mare atenție, cinematografia românească face valuri doar la festivaluri și din gură, că atunci când trebuie să dai bani să vezi filmul, la cinema, până și Occidentul e cam bulangiu.

Dau doar două exemple: După Dealuri al lui Mungiu, un film chiar bun, singurul film românesc intrat pe lista scurtă de Oscar, a făcut cam 124.000 de dolari la box-office la ei și 141.000 de dolari la noi.

„Poziția copilului”, un film care are are mai multe premii decât actori, liderul box-office-ului românesc, cu 370.000 de lei încasări a strâns cam 13.000 de dolari peste hotare, unde este foarte apreciat.

Deci totul e genial, ravisant și bubuitor, până trebuie să dai 10 dolari să-l vezi. Asta îmi aduce aminte de un escroc brașovean care-mi tot spunea când eram mai tânăr că sunt foarte talentat până i-am zis să mă și plătească dacă tot profită de talentul meu. Și mi-a pierdut brusc numărul de telefon.

În fața evidenței matematice, statul român nu se gândește decât cum să arunce mai mulți bani în problemă, în loc să facă ceva mult mai mișto, gen să-i mai scutească de taxe dacă tot fac artă și cultură. Că în nici un domeniu nu încurajezi inițiativa dând bani ci neluând bani. E cam ca cu ajutoarele sociale, sunt atât de bune și multe că nu mai vrea lumea să mai muncească.

Nu de altceva, dar scena aia din Captain America din „București” s-a filmat în Berlin, pentru că era mai ieftin acolo.

Vrei să citești mai mult despre surprinzătoarea Românie? Cartea mea, Arhanghelul Raul, este acum în librării. Detalii aici.

4 thoughts on “Cinematografia de asistați social

  1. Raz

    Si mai e o problema cu datul de bani de la stat: transparenta si criteriile de alocare. Cand banii sunt alocati de comisii facute din old timers, “genii”, “colosi” si “monstri sacrii” ai “cinematografiei romanesti” (adica toti comunistoizii..) na, e greu sa gasesti ceva finantare pentru un proiect out-of-the box.

    Ma rog, inteleg sa subventionezi un film care face reclama frumoasa Romaniei si valorilor noastre (care sunt ele) fie si indirect. As subventiona un film gen “La Grande Belezza” sau “Young” daca ar fi filmat in Ro. Sau gen Hobbitul de fu filmat in Noua Zeelanda.

    Macar asa, exista un return on investement pe partea turistica si de imagine si de brand de tara.

    Reply
  2. Cosmin

    Asta e pe placul celor de la ÎLD 🙂

    Aparent e ok ideea ca în loc sa finanțeze statul cultura, aceasta sa se vândă precum carnea din abator.

    Daca vorbim doar de filme, în America se poate. Insa crezi ca orice forma importata din America va prinde și fond în România?

    Mie îmi suna a manelizare.

    Eu as marșa mai mult pe transparenta decât pe politici lebertariene. Cel puțin când vorbim de poporul roman

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *