Asociațiile anti-tutun au făcut o „Helena” românească

Înainte de a începe, da, sunt fumător și nu, nu zic că fumatul e bun. Oricine începe cu prostii de-astea nu face decât să dovedească o teorie revoluționară cum că lipsa fumatului duce la scăderea IQ-ului.

Bun, astea fiind zise, există vreo câteva persoane implicate în lupta asta anti-fumat care mint de îngheață apele. Când zic de minciuni mă refer la toate culorile, de la omisiuni simple la date false sau chestii insuficient documentate.

Prima minciunică ce a lovit fluxurile de știri a fost aia cum au crescut încasările restaurantelor de când s-a renunțat la fumatul înăuntru. Întâmplător știu câțiva patroni de restaurante, mai mari sau mai mici, niciunul nu confirmă informația asta. A apărut inițial în Wall-Street și este un exemplu jurnalistic de „Așa nu”. Este citată doar Ramona Brad, „directorul programului 2035 prima generație fără tutun a României” și niciun cârciumar. Informația se bazează pe datele ANAF iar explicația pe care am primit-o de la cârciumari – că eu mai vorbesc cu ei – a fost că în anul cu anti-fumatul i-au omorât cu controalele. Nu neapărat din cauza legii ăsteia ci și pentru că încă mai vor să se prefacă că muncesc oamenii ca să nu mai avem încă un „Colectiv”.

Apoi a apărut asta:

„În primele 6 luni, s-a văzut o reducere a spitalizărilor, atât pentru infarctul miocardic, cât și pentru crizele de astm la copiii între 0 și patru ani”, spune Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional antifumat.

Era să cad pe spate când am văzut cât de bine pus la punct e sistemul medical în România de are statisticile astea. Să-mi transfer dosarul de la doctorul de familie din Brașov la București durează trei luni. TREI. Dar în materie de statistici cu țigări suntem rachetă.

Asta ar fi minciunica evidentă lansată de doamna, dar eu mai văd una, mai subtilă. Săraca are impresia că ea a inventat această simpatică minciună ceea ce, după cum știm, este imposibil. Există o minciună similară care s-a propagat ani la rândul pe tema asta, minciună dovedită. Este cazul Helena USA. Ce s-a întâmplat acolo?

Ei bine, în mica localitate americană oamenii au pus super-interdicție pe fumat, de la locuri publice la baruri, cam ca la noi. Asta se întâmpla în 2002, interdicția a ținut 6 luni până a fost anulată în instanță dar, în 2003, a apărut un studiu care susținea că în urma acelei interdicții bolile cardio-vasculare au scăzut cu 60%. După un timp s-a dovedit că a fost un „study by press conference”, adică genul ăla de studiu de tip „savanții americani au descoperit că” ce dă bine la click.

Parexamplu avem acest studiu din 2016 care spune câteva chestii interesante.

– No national study using complete hospitalization counts by area that accounts for contemporaneous controls including state cigarette taxes has been conducted.
– Smoking bans were not associated with acute myocardial infarction or heart failure hospitalizations, but lowered pneumonia hospitalization rates for persons ages 60 to 74 years. Higher cigarette taxes were associated with lower heart failure hospitalizations for all ages and fewer pneumonia hospitalizations for adults aged 60 to 74.

Pentru cine nu știe engleză, zice că nu există vreun studiu național să confirme minciunile de tip Helena (sau performanta Românica) și că, aparent, taxele mai mari pe țigări sunt mult mai eficiente în scăderea bolilor cardiovasculare.

Și chiar și-așa, lăsând la o parte vrăjeala cu studii și alte figuri, e la mintea cocoșului că nu poți scoate o astfel de statistică după 6 luni. Genul ăsta de mișcare presupune ani. Chiar și în SUA, unde legile anti-fumat sunt destul de dure, a durat ani, zeci de ani până să se schimbe ceva și să se vadă îmbunătățiri. Uite, după 30 de ani de legi anti-fumat l-au ales pe Trump ceea ce este o logică la fel de validă ca aia că s-au umplut de bani restaurantele după ce nu s-a mai fumat înăuntru.

A, vrem să aflăm, pe bune, ce efect a avut legea asta? Păi putem încerca la două surse mult mai sigure. Prima ar fi tot prin zona ANAF, MF, unde putem verifica cât a scăzut cifra de afaceri a marilor producători de țigări din România. Nu știu exact instituția, aia care dă timbrele de țigări. Că ăia știu exact câte vând sau ar trebui să știe. La asta adăugăm și o întrebare la Biroul de Combatere a Crimei Organizate să vedem dacă, în cazul în care le-a scăzut cifra de afaceri, nu cumva a crescut contrabanda de țigări. Ca să nu fie asta cauza. Abia dup-aia putem trage niște concluzii bazate pe fapte reale, nu studii inventate.

Și, la final, ce mi-a spus un patron de cârciumă care nu s-a umplut de bani din interzicerea fumatului: „Băi, într-un fel ne-am făcut-o și cu mâna noastră, noi am permis să fie localuri unde nu puteai respira”. Iar dacă vreți să vă lăsați de fumat recomand cartea asta. Eu m-am lăsat de două ori cu ea. De ce m-am apucat din nou, altă poveste.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

6 thoughts on “Asociațiile anti-tutun au făcut o „Helena” românească

  1. miticosul

    mda, nu cred ca are vreo relevanta cu ANAF/MF /numarul de timbre. Nu zice nimeni ca fumatul in sine a scazut. Ci doar ca fumatul pasiv (care cica e chiar mai nociv) a scazut. Ceea ce poate avea legatura cu numarul mai scazut de infarcturi.

    Cum au facut rost de date intr-o tara in care buletinul cu cip e diavolul-curat – asta e alta poveste.

    Reply
  2. Andrei

    Cel mai revoltator e ca asociatiile astea te vor prost. Altfel nu inteleg de ce au scos de pe pachete continutul de nicotina, monoxid de carbon, etc. Vezi doamne toate tigarile fac rau si sunt la fel. Ok, dar lasa-ma sa decid ce cumpar pe informatii atiintifice valide!

    Reply
    1. ZuLu

      “De asemenea, dispozițiile privind etichetarea ar trebui să țină seama de noile dovezi științifice. De exemplu,
      indicarea nivelurilor emisiilor de gudron, nicotină și monoxid de carbon pe pachetele unitare de țigarete s-a dovedit a fi înșelătoare, întrucât determină consumatorii să creadă că anumite țigarete sunt mai puțin dăunătoare decât altele. Dovezile științifice sugerează, de asemenea, că avertismentele de sănătate combinate de dimensiuni mari alcătuite dintr-un avertisment sub formă de text și o fotografie color corespunzătoare sunt mai eficace decât avertismentele alcătuite doar din text. În consecință, avertismentele de sănătate combinate ar trebui să devină obligatorii pe întreg teritoriul Uniunii și să acopere părți mari și vizibile de pe suprafața pachetului unitar. Pentru toate avertismentele de sănătate ar trebui stabilite dimensiuni minime, pentru a asigura vizibilitatea și eficacitatea lor.”

      DIRECTIVA 2014/40/UE

      Reply
  3. CID

    O sa razi dar chiar exista un studiu american care arata ca fumatul este benefic pentru creier. Exista insa 2 mici “dar”.
    1.Studiul respectiv sustine ca nu trebuie sa fumezi mai mult de 4 tigari pe zi,de la 4 in sus ei zic ca daunele sunt mai mari decat beneficiile.
    2.Tot acolo scrie ca dependenta se instaleaza foarte rapid si este foarte puternica putini reusind sa se mentina in limita asta (4 tigari).

    Reply
  4. mihai

    66 de ani am fumat ca un turc. Acum nu mai fumez, în schimb mă cac pe mine că o să fac cancer la plămân, nu știu de ce. Plus că am pus 10 kile pe mine, ca o focă. Deci regret că m-am lăsat. Dar sunt ardelean, și – dacă am spus și am hotărât – atunci asta e !, șed pe pioneză și basta.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *