Don’t cry for me, Arsenie Boca

Ramona Ursu și-a dat demisia de la Adevărul povestind într-o postare lungă pe Facebook cum redactorul șef, Dan Marinescu, i-a spus că s-au cam schimbat lucrurile și a cam revenit „Epoca Năstase”. Nașpa.

Nu prea știam ce face Ramona Ursu pe-acolo, știu doar că făcea niște editoriale extrem de acide la adresa „puterii”, cu oarecare succes. Ea spune că se ocupa de secția „Corespondenți” și că redactorul șef i-a spus în mod repetat că „facem o munca extraordinara, ca aceasta retea este plusul pe care il are ziarul fata de toate celelalte publicatii”.

Am citit acea lungă postare sperând să văd dacă își pune cumva cenușă în cap pe niște aspecte de detaliu referitoare exact la calitatea asta, aia de șef la „corespondenți”. Sau măcar îi aruncă niște cenușă în ochi lui Dan Marinescu. Dar nu, discuția se purta în sfere înalte, ignorând cât a contribuit ea și cu omul ăla rațional și deștept la rezultatul alegerilor de acum.

Asta pentru că mai bine de un an de zile ziarul Adevărul a propagat „fake news” și reportaje despre Arsenie Boca, un călugăr cu simpatii legionare, scriind fără pic de rușine despre minunile sale. Și da, articolele alea erau scrise de corespondenți. Am atras atenția discret că au băgat o minciună ordinară despre încarcerarea lui de la Brașov, chestie pe care corespondentul de la Brașov, Simona Suciu, ar fi trebuit s-o știe, că sediul „Adevărul” a fost la doi pași de fosta pușcărie unde a fost Boca. Nu că ar fi contat. N-a contat, senzaționalul, minciuna și propaganda falsă a fost mult mai importante decât demersul jurnalistic.

Nu că asta ar fi fost singurul fals propagat de Adevărul. Dar a fost foarte insistent, cinic, făcut pentru click-uri. Ramona Ursu a coordonat o rețea de oameni care scriau articole de tip „cocoon.ro”, „expunere” sau „efemeride” fără să aibă vreodată sentimentul că-și bagă picioarele în ea meserie sau că, peste un timp, îndobitocirea severă a milioanelor de oameni care dau click va avea un efect.

E ușor să aruncăm anatema pe câteva site-uri amărâte care trăiesc din 500-600 de dolari pe lună că propagă „fake news” dar a fost greu să observăm elefantul din încăpere, mamutul Adevărul, cu milioane de unici pe lună, creați și pe spatele propagandei Arsenie Boca. Și nu era doar despre minunile lui. Erau și texte cu retorica sa profund anti-umană, profund retrogradă, care au influența zeci, poate sute, de de mii de oameni. Au călărit dragonul de mir cu sete, sub îndrumarea Ramonei Ursu. Că tot Adevărul a fost și ziarul care a băgat la greu dacomanie, tot prin secția de corespondenți. Ca și șefă la corespondenți a fost ok cu exprimări de genul „Ardeiul iute este leguma pe care orice medic ar trebui să o aibă în cabinet”, scris de omul de la Buzău, pentru că nimic nu salvează mai mult țara asta de mizerie decât îndobitocirea prin media.

Dacă aveți impresia că „expunere.com” era nociv nu aveți idee de imperiul de știri false, minciuni, fantezii și manipulări făcute de „corespondenții” Adevărul unde se laudă Ramona Ursu că era șef.

In ultimii patru ani, la ziar, am mai avut momente in care am sesizat ca lucrurile nu decurg in regula, insa mereu m-am consolat cu gandul ca fie personal, fie prin felul de a fi al redactiei, se reusea pastrarea ziarului pe traictoria cea buna.

Da, am făcut trafic fiind cea mai influentă forță în prostirea României. Nasol că a venit „epoca Năstase” și nu mai putem scrie editoriale acide dar banale despre cum e rău să fie rău.

Ramona Ursu nu e un martir al libertăți de exprimare, e un simptom. Este simptomul iresponsabilității megalomanilor din media care cred că n-au nicio vină că s-a ajuns aici. Știți cum e, românii sunt proști, noi le-am servit ce doreau. Peste câțiva ani, de fapt peste câteva zile, vom uita complet. Până una alta și CTP e un campion al democrației, deși felicita minerii în „epoca Iliescu” și pe vremea „epocii Năstase” o ducea bine la același ziar „Adevărul” care era plin de publicitate doar de la companii de stat, controlate de camarila lui Năstase.

PS. Pe vremea aia făcusem o bandă desenată din capturi de pe site-ul adevărul cu Arsenie Boca. Sunt trei episoade, 1, 2, 3.

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

4 thoughts on “Don’t cry for me, Arsenie Boca

  1. Cristian

    Mi se pare aiurea să-ți dai demisia de la ziar și apoi să scrii pe Facebook o postare fără diacritice.
    Vrei ca mesajul ăla să fie citit de foarte mulți oameni, și vrei să fie fără ambiguități, nu?

    Domana Ramona Ursu are ocazia acum să investească în viitorul propriu prin achiziția unei tastaturi românești, vezi proiectul meu de pe Kickstarter: https://www.kickstarter.com/projects/867340824/romanian-cherry-g83-6104-g83-6105-keyboard

    Reply
    1. eftimie Post author

      Doamna Ramona Ursu făcea articole cu Boca, ea nu investește în viitor ci în trecut, în secolul XVIII unde trăiește ea. Se poate plăti și în creițari?

      Reply
  2. Mihai

    40 de jurnaliști?!? Patru zeci?!? Pentru o fițuică pe jumătate cancanizată, un sfert formulasizată și un sfert plină de chestii semi-citibile?!? Ce glumă bună.

    Reply
  3. Mihai

    În altă ordine de idei, ai mare dreptate cu tot ce ai scris aici. Chiar mă gândeam în seara asta cam cât timp o să treacă până o să dea faliment toate vomele de posturi de “știri” de la noi. Am dat pe România TV, scria cu litere mari “VAL DE CUTREMURE ÎN CÂTEVA ORE”. Ce păzesc ăia de la CNA? E OK să minți populația în halul ăsta? Pe Antena 3 împroșcau dezinformare la greu. N-am avut nervi să vad ce-i pe Realitatea mai mult de 2-3 secunde. Tot ce le doresc ăstora care varsă zilnic zoaie și căcat la TV și-n ziare/siteuri e să dea faliment. Cine naiba cumpără publicitate la mizeriabilii ăștia? Ar trebui să punem mână de la mână și să boicotăm în fel și chip produsele celor care cumpără spațiu pentru publicitate la Căcat TV.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *