Almanahul Anticipația 2016, sumar și păreri

Cel puțin două povestiri de acolo merită toți banii.

L-am luat că sunt nostalgic, că eu am citit primele SF-uri în almanahul ăsta, și m-am bucurat că încă se mai face. Nu s-a schimbat mai nimic față de ce-mi aduceam aminte, doar hârtia parcă e un pic mai bună și mai groasă.

Avem o introducere de la Mironov, care și acum, la 180 de ani, e preocupat tot de futurologie. Alexandru Mironov scrie mișto și călduț, fără să supere pe nimeni. Urmează un interviu neinteresant cu Dănuț Ungureanu și un text didactic, în cel mai rău sens al cuvântului, făcut de Cătălin Badea Gheracostea. Dacă vrei să vezi tot ce-i rău în exegeza românească într-un singur text, ei bine, ăsta e, practic CBG a făcut o capodoperă. Nu cred că se poate ceva mai didactico-plicticos dar, după cum știm, scopul omului este autodepășirea!

O altă chestie nasoală e povestirea „Telefonia” care este doar o glumă hipsterească obosită prelungită pe prea multe pagini. O ironie de-aia pe care doar un om fără simțul umorului poate s-o facă. Nu mi-a plăcut nici povestea cu vampiri („Un ghid al fructelor din Hawai’i” – Alaya Dawn Johnson) dar poate nu sunt în target, nu mai am 15 ani. Și cu asta s-au terminat lucrurile care nu-mi plac.

Cele două povestiri mișto sunt „Smeritul și Ocheana Atotvăzătoare” – Matthew Kressel (finalist Nebula 2015), despre un final al timpului în care toate speciile din univers au pierdut războiul cu o super-entitate dar stai așa că nu-i așa, și mai e o șansă (din ea ar putea ieși un roman întreg, dar cred că s-ar dilua foarte mult) și „Ziua când lumea s-a întors cu susul în jos” – Thomas Olde Heuvelt (câștigat Hugo 2015), care exact despre asta, pur și simplu se întoarce lumea cu susul în jos și toți oamenii care nu au de ce să se țină cad spre stele. E atât de mișto că doar pentru asta și se merită banii.

Drăguță e și „O șosea pe două benzi” – Sarah Pinsker, despre un tip care primește un braț bionic al cărui cip se crede o șosea în Colorado.

Apoi mai sunt trei povestiri românești care mi-au plăcut și mă face să cred că SF-ul românesc poate fi și el interesant. Ar fi „Afaceri Murdare” – Alexandru Lamba, care e un fel de imigranți în spațiu, Vânătoare de Mutanți – Aurel Cărășel, despre un viitor în care roboții sunt atât de buni că (logic) au eliminat oamenii și acum îi vânează pe ultimii supraviețuitori până când, plot twist, apare o a treia facțiune (cred că asta ar putea fi baza pentru un roman foarte mișto) și „La statui” – Eugen Cadaru, despre o stradă din București rămasă în 1928, unde timpul se scurge extrem de lent.

Almanahul se poate cumpăra aici, momentan e vreo 23 de lei, reducere, dar și la prețul întreg de 38 și un pic cred că se merită.

almanah_anticipatia_2016

Salut, cea de-a doua carte a mea, Bacalaureat, a apărut deja prin librării. O găsești online la Emag, Nemira, Cărturești sau Libris.

11 thoughts on “Almanahul Anticipația 2016, sumar și păreri

  1. Nautilus

    Alexandru Mironov nu scrie mișto și călduț. Când îi vine la îndemână, îşi dă în petec, ca atunci când a scuipat venin la adresa faptului că americanii civili au arme de foc.

    Faptul că nu supără pe nimeni are de-a face cu faptul că un procent mărişor din public e de acord cu el, şi atunci nu are motive să se supere.

    Reply
    1. eftimie Post author

      Poate că aici nu avea subiectul potrivit să fie mai violent. Oricum, nu mi s-a părut niciodată că ar fi un dur.

      Reply
  2. bogdan

    e bun Almanahul, l-au lansat inca de la Gaudeamusu’ trecut. Da’ mai bine dadeai linkul de la Libris, ca au si transport gratuit. La Nemira e cam mult transportul…

    Reply
    1. eftimie Post author

      E o idee bună, o să pun link spre Libris când mai prind. Aici m-am luat după preț, la Libris era cu 5 lei mai scump 😉

      Reply
  3. cbg

    servus, ovidiule!
    ma bucur ca mai traiesti!
    de esti la bv, saptamana viitoare, sa bem ceva, sa iti zic cum e cu plictiseala de a face exegeza in romanica si sa imi dai referintele pentru nebula ta, ca eu sunt tont si nu le gasesc… 😉

    v. e-mail sau facebook,
    c#

    Reply
  4. Felix

    Recenzia este in stilul cunoscut, adică la obiect. Am așa o tresărire, cândva am participat la un concurs de bandă desenată pentru “Anticipația”. A câștigat în anul acela Cioboată Cătălin din București. Almanahul era, cred, unul din puținele momente subversive trăite cu pasiunea adolescentului, in acele timpuri, care se întreba ce-i ăla telefon mobil. Felicitari. Acum caut editiile vechi in biblioteca parintilor.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *